CURS VALUTAR
draculahead

Mai pierdem un mit: Dracula – confiscat de evrei

0 comentarii / 1567 vizualizări / 16 martie 2017

Mai mult decît Ceaușescu ori Nadia Comăneci – și, oricum, de mult mai mult timp – legendarul Dracula a reușit să facă România cunoscută pe mapamond, fie și schițînd un portret exagerat de tenebros țării noastre. Despre Dracula se știe că a fost inspirat de figura severului domnitor Vlad Țepeș, cavaler al Ordinului Dragonului, devenit conte vampir în cartea scriitorului irlandez Bram Stoker. Mai nou, însă, Țepeș este brutal dat la o parte de pe acest piedestal și înlocuit cu o figură medievală la fel de celebră: jidovul rătăcitor.

Un articol apărut ieri în presa israeliană – Times of Israel – vorbește ca despre un fapt bătut în cuie despre mitul Jidovului rătăcitor ca inspirație pentru romanul lui Bram Stoker, despre Vlad Țepeș, ori Vlad the Impaler, nepomenindu-se nici măcar tangențial. Informația, trebuie spus, e popularizată și pe siteul oficial al Congresului Mondial Evreiesc.
În ultimele zile, la biblioteca Luke Wadding de pe lîngă Waterford Institute of Technology, din Irlanda, a avut loc o expoziție dedicată prezenței evreiești în literatura irlandeză, concluzia expusă vizitatorilor fiind că aceasta a fost mai mare decît s-ar fi putut crede.

La loc de cinste, figurează informația incontestabilă(?!) că legenda lui Dracula are ca sursă de inspirație pe cea a Jidovului rătăcitor.
Ahaşverus, cizmarul din Ierusalim, e un personaj popularizat în Evul Mediu drept un evreu care l-ar fi agresat pe Mîntuitor cînd acesta a dorit să se odihnească puțin pe drumul spre crucificare. Se spune că răspunsul trist al lui Iisus ar fi fost: “Eu mă voi odihni, însă tu vei rătăci până când mă voi întoarce, la Judecata de Apoi!”.
De atunci, se spune că Ahașverus bîntuie fără odihnă pe întreg pămîntul, întru ispășirea pedepsei.

2

Povestea acestuia a apărut pentru prima dată în formă închegată într-un roman medieval, în 1602, devenind o sursă pentru nenumărate alte povești și scrieri ulterioare, cu precădere în spațiul germanic.
Mitul Jidovului rătăcitor, din nefericire, a servit de minune creionării unei imagini nu tocmai măgulitoare la adresa evreilor, oricum acuzați că ei l-ar fi ucis pe Hristos.
Totuși, ideea e că el ar fi servit de model altei mari legende, contele Dracula, e oarecum inedită; în mod cert prea puțin răspîndită.

dracula

Many, o adolescentă irlandeză de 16 ani care a vizitat expoziția, citată în articol, își mărturisește, însă, entuziasmul: ”Nu aveam habar de vreo scriere conform căreia evreii au influențat chestii precum Dracula. Mi s-a părut foarte interesant”.

Deocamdată, mitul Dracula încă aparține României, cu bune sau rele, deși se spune că nu există reclamă negativă.

Mîine, poimîine…s-ar putea să nu se știe, însă! (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *