CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

A fost Columbo la un pas sa declanseze o revolutie in Romania?

1 comentariu / 6259 vizualizări / 9 mai 2018

Nu, întrebarea din titlu nu e o glumă. Cel puțin nu din punctul de vedere al presei americane și al Departamentului de Stat, care pare să fi luat foarte în serios respectiva probabilitate: aceea ca românii să iasă furioși în stradă, cu 15 ani mai devreme, din cauza serialului ”Columbo”. Povestea e reamintită azi de ziarul ”Evenimentul zilei”, cel care relatase în premieră, acum 23 de ani, despre caz. Pentru că lucrurile au fost încă mai spectaculoase, vom adăuga și noi cîteva elemente la poveste.

În martie 1995, corespondentul din SUA al EVZ (ziar la care lucra pe atunci și autorul acestor rînduri), regretatul Aristide Buhoiu, relata despre un interviu dat în acel moment de actorul Peter Falk ziaristului David Letterman, de la CBS, în care interpretul lui Columbo făcea o dezvăluire șocantă. Cu 10 ani în urmă – deci prin 1985 – el fusese contactat de oameni de la Departamentul de stat al SUA, care i-au solicitat o întrevedere pe motiv că ”avem o problemă în România”. În fapt, prin intermediul ambasadorului României la Washington, (care chiar s-a întîlnit personal cu Falk), regimul de la București îi adresa actorului rugămintea să înregistreze un filmuleț în care să se adreseze poporului român și care să fie difuzat la finalul ultimului episod al serialului.

Relatarea lui Falk e destul de confuză – cîțiva ani mai tîrziu murea de Alzhaimer – și nu rezultă clar ce dorea de la el regimul Ceaușescu, ceva legat de dezarmare zicea el, iar Aristide Buhoiu speculează într-o direcție greșită, cum că se dorea ca Falk să devină un soi de PR-ist al comuniștilor, cu misiunea să-i facă mai umani decît erau.

Povestea reală e nițel diferită, dar mult mai spectaculoasă.
În primul rînd, Falk greșise cu cîțiva ani plasarea ei în timp: nu prin 1985, ci în 1974 se petrecuseră faptele invocate.

În 2013, la 18 ani de la articolul din EVZ, siteul Wikileaks creat de Julian Assange a prezentat un document al Departamentului de stat datînd din 18 aprilie 1974 și declasificat în 2005, o informare pe adresa secretarului de stat din acel moment, nimeni altul decît legendarul Henry Kissinger, venită din partea ambasadorului SUA la București, Henry Barnes Jr.

 

1

Barnes transmitea Departamentului de stat că, în România, serialul ”Columbo”, care rula de cîteva luni, a devenit cel mai de succes transmis vreodată la noi, numai că urma să se încheie în luna mai. Televiziunea română adresase, în acest context, o rugăminte cel puțin stranie: aceea ca actorul Peter Falk să înregistreze video un mesaj de 2-3 minute către poporul român în care, pe lîngă tot felul de bezele, să transmită regretul americanilor că serialul își încheie cariera, cu speranța că într-o bună zi va reveni cu un alt serial la fel de valoros. Mesajul urma să se termine cu expresia ”Noroc și la revedere”, pe care Falk să o spună – foarte important – în limba română. Eventual, opina Barnes, cu ajutorul unui realizator român de la postul Vocea Americii. Ambasadorul american îi transmitea lui Kissinger rugămintea să dea cît mai repede undă verde solicitării venite din partea română, semn că treaba era serioasă.

Nici din nota către Kissinger nu reieșea clar de ce dorea România ca Falk să dea un asemenea mesaj.

Explicația a fost furnizată după multă vreme de către presa americană, iar misterul a fost lămurit, în fine. În aprilie 1989, ziarul ”Chicago Tribune” relata: ”The original series, which ran from 1971 to 1977, was so popular in Romania it was broadcast there twice a week. When ”Columbo” stopped production in the U.S., suspicious Romanians thought their government had canceled the show because of import quotas. Fearing riots (s.n.), the Romanian government begged the U.S. State Department to have the show`s star, Peter Falk, make a public-service announcement explaining the real reason for the demise of ”Columbo.” Falk obliged and taped a TV spot, which he read phonetically in Romanian”.

Concret, serialul Columbo reușise, într-adevăr, să cucerească inimile românilor spre jumătatea anilor ’70. Din nefericire, cam tot pe atunci începuseră să apară și primele sincope în aprovizionarea cu diverse produse – accentuate dramatic în următorii ani – și alte derapaje ale regimului, iar populația începuse să cam bombăne.

În primăvara lui 1974, regimul de la București a decis să sisteze achiziționarea serialului ”Columbo”, ca să economisească valută, însă au apărut temeri, probabil în baza rapoartelor Securității, că vestea ar putea scoate românii în stradă. Ar fi însemnat, practic, declanșarea revoluției cu ani buni mai devreme.

Soluția a fost o șmecherie tipic românească: rugămintea ca Falk să dea un mesaj mincinos către români, din care să rezulte că finalul sezonului 3, programat pe 5 mai 1974, e, de fapt, finalul întregului serial. De fapt, ”Columbo” revenea cu sezonul 4 în toamnă și a continuat să ruleze pînă în 2003, un record de longevitate.
Difuzarea lui a fost reluată, la noi, abia după revoluție. Adică, ironia sorții, după ce românii chiar ieșiseră în stradă.

E probabil că americanii nu aveau chef în 1974 de tulburări sociale în România, în condițiile în care, în toamna anului 1974, era programată vizita la București a lui Kissinger, iar după alte cîteva luni, a președintelui SUA, Gerald Ford, între temele de discuție numărîndu-se clauza națiunii celei mai favorizate pentru România și situația din Orientul Mijlociu, extrem de tensionată pe atunci. Așa se explică faptul că Departamentul de Stat a apelat la Peter Falk să calmeze nițel lucrurile. Iar ”detectivul” s-a conformat, deși e aproape cert că nu a înțeles niciodată cu precizie la ce anume a fost părtaș. Spectaculoasa poveste e amintită pînă în ziua de azi peste Ocean.

Și o constatare amară: dacă ar fi fost un personaj real, detectivul Columbo ar fi putut lămuri, poate, misterioasa moarte a ambasadorului român la Washington, care l-a contactat în 1974, e vorba de reputatul diplomat Corneliu Bogdan, care a stat la post din 1967 pînă în 1978. După 1982, a intrat în clinciuri cu regimul comunist, fiind chiar arestat la domiciliu o perioadă, în 1988. Imediat după căderea lui Ceaușescu, diplomatul a fost numit ministru adjunct de Externe, cu misiunea de a ține legătura cu presa internațională. Pe 2 ianuarie 1990, însă, el a încetat brusc din viață în urma unui anevrism al aortei, la vîrsta de 68 de ani.

Una dintre fiicele sale, Svetlana Hogea, avea să declare presei americane că tatăl său fusese plasat pe o listă scurtă de persoane dezagreate de Ceaușescu și care trebuiau lichidate în focul revoluției, ca din întîmplare. Ea a povestit că în zilele revoluției indivizi înarmați deschiseseră focul, prin geam, asupra familiei sale, într-o seară, de pe acoperișul unei clădiri vecine, situate în vestul capitalei. Corneliu Bogdan, soția și nepoții au coborît urgent în pivință și au stat timp de șase ore culcați pe burtă, ca să-și salveze viețile, relata ”The New York Times”. Ulterior, Bogdan avea să afle că anumite persoane se interesaseră înainte de cineva care ar fi stat cîndva în arest la domiciliu, semn clar că el era ținta. Pentru a se proteja, el s-a refugiat ulterior în casa unui prieten. Conform NYT, existența unei liste negre a Securității fusese confirmată și de un oficial de la Casa Albă.
Cîteva zile mai tîrziu, stresul și spaima de moarte l-au ucis pe cel declarat de americani cel mai bun reprezentant al României la Washington. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Un comentariu

  1. Deci un chior se batea cu 10 milioane de securiswti si castiga? Ce-ati baut, baieti?

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998