CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Alegeri in doua tururi – o decizie care poate arunca Romania in aer

4 comentarii / 5378 vizualizări / 2 mai 2016

Ziua de 4 mai e așteptată cu sufletul la gură de mulți observatori ai scenei politice, ca și de protagoniștii acesteia, dar nu ar fi exagerat să spunem că întreaga țară ar trebui să fie conectată la evenimentul de la CCR. Pentru simplul fapt că o decizie a judecătorilor Curții ar putea, cel puțin teoretic, să ducă la o explozie în lanț ale cărei consecințe să fie imprevizibile, dar în niciun caz benefice pentru democrație.

Cum se știe, pe 4 mai se judecă la CCR excepția de neconstituționalitate vizînd prevederile art. 50 alin. 2 și art. 101 alin. 2 și 3 din legea privind alegerile locale. Primul reglementează numărul de semnături de susținere pentru candidaturi, al doilea, derularea alegerilor într-un tur.
Seiszările au fost depus de jurnalistul Liviu Avram, grație unei manevre abile prin care acesta s-a prezentat drept potențial candidat la primăria generală, a fost respins, iar contestația în justiție a fost judecată aproape instantaneu, într-o zi de sîmbătă, în cadrul procesului fiind admise excepțiile de neconstituționalitate sus pomenite.
Întreaga operațiune miroase, oarecum, a aranjament cu sprijin ”de sus”, nu doar pentru rapiditatea cu care s-au mișcat judecătorii.
Ci, mai ales, pentru că ziaristul recunoaște, el însuși, în solicitarea către judecători că nu are dreptul legal de a contesta alegerile într-un tur, neavînd legătură cu situația sa, respectiv cu faptul că a depus doar trei semnături de susținere. ”Fără a ridica explicit o excepție de neconstituționalitate, întrucît acest lucru încă nu este posibil legal , solicit extinderea controlului de neconstituționalitate și asupra prevederilor cuprinse în art.101” scrie Liviu Avram în solicitarea sa.

Mai departe, deși ziaristul admite că cererea sa e în afara legii, constatăm că ea, totuși, ea acceptată necondiționat de instanță și pasată CCR. Care nici măcar ea nu ar avea dreptul, conform legii, să extindă cu de la sine putere dezbaterea asupra altor articole, dacă acestea nu au legătură indisolubilă cu cel sesizat.

Dincolo de asta, faptele sunt consumate, mai rămîne decizia judecătorilor pentru a cunoaște soarta alegerilor.

Ce se poate întîmpla de aici încolo, însă?

Multe.

CCR nu e obligată, spre exemplu, să dea o soluție pe 4 mai; dezbaterea se poate amîna, teoretic, pînă în punctul în care decizia nu mai poate influența alegerile de anul acesta.
De asemenea, judecătorii ar putea recurge la o manevră de genul celei de la legea referendumului, stabilind cu de la sine putere că prevederile legii într-o eventuală formă nouă se vor aplica doar începînd de la următorul ciclu de alegeri.

Curtea mai poate decide respingerea excepției de neconstituționalitate în cazul art.101 și, în opinia multor specialiști, așa ar fi și corect să se întîmple. Democrația nu stă nicăieri în lume în numărul tururilor de alegeri.
Sunt state democratice unde se votează într-un tur și state democratice unde se votează în două tururi, fără probleme.
E greu de imaginat care ar putea fi argumentele judecătorilor pentru două tururi, atît timp cît însuși președintele Augustin Zegrean declara, pe 20 ianuarie, anul acesta: „Un tur sau două tururi sau zece tururi este o opţiune politică. Constituţia nu spune că alegerile se fac într-un tur sau două, în câte tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice şi corecte. De aici încolo este la latitudinea politicienilor să stabilească”.

O asemenea decizie ar însemna, de asemenea, chiar fără a determina efecte juridice, că actualele mandate locale sunt neconstituționale, pentru că în 2012 am avut alegeri locale într-un tur.
Cine ar mai înțelege cum e corect?

E posibil însă, teoretic, cel puțin, ca judecătorii să decidă miercuri că alegerile într-un tur sunt neconstituționale.
Din acel moment, situația devine complet fluidă.

Și cu potențial exploziv.

Legea alegerilor ar deveni imposibil de aplicat și ar trebui pusă urgent în acord cu decizia CCR într-un moment în care procesul electoral ar fi în plină derulare, campania începînd, oficial, pe 5 mai.
Roțile locomotivei ar trebui schimbate din mers.

Curtea de la Veneția are recomandări clare: legislația electorală nu se schimbă cu cel puțin un an înaintea alegerilor.
În aceeași declarație sus invocată, președintele Augustin Zegrean, întrebat de ziaristi despre o eventuală modificare a legii în interiorul termenului de un an, răspundea: ”Comisia de la Veneţia a spus – e o recomandare – că nu e bine să se modifice legile electorale cu un an înainte de data legerilor sau un termen mai scurt. Şi noi (CCR- n.r.) am preluat asta, şi am scris asta în decizii, de nenumărate ori, dar până ieri nimeni nu a văzut asta”.

Într-adevăr, CCR a spus și a și argumentat asta.

În ianuarie 2012, atunci cînd CCR a respins comasarea alegerilor preconizată de guvernul Boc, în motivarea judecătorilor scria, negru pe alb: „Legea criticata, modificand cu mai putin de un an inaintea alegerilor procedura de desfasurare a acestora, se abate de la dispozitiile invocate. O asemenea modificare legislativa intempestiva poate fi de natura sa creeze dificultati suplimentare autoritatilor insarcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptarii la procedura nou instituita si operatiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune”.

Atenție mare, deci CCR invoca dificultățile de ordin tehnic pe care le presupune o modificare a legii alegerilor locale, în condițiile în care, la acea vreme, mai erau cca.10 luni pînă la alegeri; cum o fi cu dificultățile respective cînd modificăm legea în plină campanie electorală?

Să zicem, însă, că judecătorii ignoră, acum, acest aspect.

Și dau undă verde modificării legii.
Care poate fi făcută de parlament ori de guvern, prin ordonanță de urgență ori prin asumarea răspunderii.

Dincolo de faptul că toate operațiunile respective ar mai înghiți și ele ceva timp, dînd peste cap campania electorală, se pot înregistra următoarele situații.
E aproape complet exclus ca parlamentul, unde funcționează alianța PSD-UNPR-ALDE plus UDMR (neinteresată de votul în două tururi) să voteze modificarea legii.
Ordonanța de urgență, pe lîngă că ar fi nedemocratică de principiu, într-o asemenea speță, riscă să fie atacată la CCR de Avocatul Poporului, pentru că art.115 alin 6 din Constituție spune că ”Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, iar prevederea privind drepturile electorale poate naște interpretări.

Mai mult, însă, premierul Dacian Cioloș și-a luat la început de mandat angajamentul că nu va modifica prin ordonanțe de urgență legi eminamente politice.

Cel mai grav, însă, o modificare tardivă a legislației poate duce la situații cu adevărat incendiare.

În ianuarie, pe fondul unor discuții la nivel înalt despre alegerile în două tururi, președintele PSD, Liviu Dragnea, declara explicit: „Astazi suntem in urmatoarea situatie: PSD, UNPR, ALDE si UDMR au anuntat ca nu sunt de acord cu modificarea legii alegerilor locale. Nu stiu daca dl Prim-Ministru Dacian Cioloș se mai poate gandi ca are rost sa initieze o OUG sau un proiect de lege daca majoritatea nu il sustine”.

În plus, Dragnea avertiza:
„Nu suntem de acord sa apara acest precedent foarte periculos. Inainte de alegerile parlamentare ne putem trezi ca vor sa modifice si legea alegerilor parlamentare. Premierul s-a angajat ca unul dintre obiectivele guvernului sau este sa organizeze alegerile in mod corect si nepartinitor”.

Cu o zi înainte, într-o reuniune a conducerii PSD, la Sinaia, se votase, trebuie spus, decizia de a se boicota alegerile în cazul modificării legii alegerilor.

”Decizia noastră e foarte clară. În cazul în care, prin mijloace abuzive şi nedemocratice, s-ar putea schimba această lege, PSD nu va participa la alegerile locale”, anunța Liviu Dragnea, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul Comitetului Executiv al partidului.

PSD, și aliații săi UNPR și ALDE, eventual, au la dispoziție, deci, varianta extrem de gravă a boicotării alegerilor. Și, de această dată, trebuie spus că ar fi foarte greu pentru guvernul Cioloș, președintele Klaus Iohannis ori pentru PNL să explice UE de ce gestul PSD ar fi exagerat și nejustificat.
Pentru că schimbarea legii alegerilor ÎN TIMPUL CAMPANIEI este fără precedent, probabil, în lumea civilizată.

Ce-i prea mult e prea mult!

Sigur, ne amintim că au apărut, încă de la momentul acestor anunțuri, voci fericite dinspre dreapta spectrului politic, care jubilau anticipat la gîndul unor alegeri derulate fără PSD. Perspectiva victoriei fără glorie a preferaților politici era mai seducătoare decît afectarea gravă a democrației printr-un simulacru de scrutin electoral. Să zicem, însă, că asemenea minți înfierbîntate nu reprezintă decît cazuri izolate.

În fine, să nu omitem și o altă armă de răspuns a PSD, una radicală, dar justificată, și care ar putea avea un impact extrem de neplăcut, nu doar asupra alegerilor locale. E vorba de introducerea în regim de urgență a unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Cioloș, în cazul modificării legislației, cu șanse serioase ca ea să treacă prin parlament.

Un partid care dărîmă guvernul în plin proces electoral ar avea enorm de cîștigat, politic vorbind, pentru că ar fi o demonstrație de forță maximă; nu la fel de fericită ar fi, probabil, economia națională. În plină vară, România s-ar confrunta cu formarea altui cabinet, o situație deloc dezirabilă.

Desigur, cel puțin ipotetic ar mai exista și varianta ca legea alegerilor să fie modificată, iar PSD, cu toate amenințările recente, să nu facă, într-un final, nimic, lăsînd lucrurile să decurgă în favoarea PNL, singurul mare partid interesat de două tururi.
Ar fi, însă, o atitudine care ar trimite publicul mult prea mult cu gîndul la recenta ”semi-iertare” a lui Dragnea în procesul referendumului, printr-o sentință care, în mod curios, nu a fost însoțită de interzicerea unor drepturi civile, cum se întîmplă în mod firesc. O atitudine care ar putea aduce, de asemenea, o altă decriptare a anuțului lui Dragnea privind retragerea din funcție după locale. Eventual, după modelul maurului care și-a făcut datoria. Cunoscînd istoricul PSD, însă, o asemenea ultimă variantă este, în opinia noastră, complet improbabilă. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

4 Comentarii

  1. […] ssursa: inpolitics.ro […]

  2. PSD-ul este un tren mult prea lung pentru a putea fi deraiat de pe linie de un acar mustacios si santajabil.

  3. part, psd mai mult de 36% nu ia in toamna. nu va face guvernul.

    • Nici PNL+PMP+M10 nu va face 20%, ceea ce inseamna ca PSD va face Guvern cu ALDE, UDMR si minoritatile!

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998