CURS VALUTAR
Coldea-şi-Kovesi-ar-fi-avut-o-relaţie-amoroasă

Binomul a fost statul. Și chiar mai mult decât atât

0 comentarii / 2031 vizualizări / 13 aprilie 2017

Dan Andronic, care a fost consultant electoral al lui Traian Băsescu în 2009, își continuă seria de dezvăluiri. Dar, ca și mentorul său, se află în postura unui elefant care trebuie să treacă prin ochiul acului de cusut. Niciunul nu poate afirma răspicat că Traian Băsescu a câștigat prin fraudă. În același timp, împrejurările îi determină să devoaleze ilegalitățile binomului. Este un slalom periculos. Demonstrația merge, însă, mai departe.
Bandă celor patru, Laura Codruța Kovesi, Florian Coldea, George Maior și Gabriel Oprea, pe care Traian Băsescu o vrea arestată, acasă la cel din urmă, conform mai întâi lui Gelu Vișan, zis Dezvăluitorul, și apoi lui Dan Andronic, a funcționat ca o celulă de criză în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2009. Dezvăluirile nu merg mai departe, dar, atât cât merg, ne arată că cei patru urmăreau îndeaproape, cu maximă atenție și cu profesionalism desfășurarea rundei electorale și modul în care se centralizau rezultatele. Laura Codruța Kovesi vorbea, în repetate rânduri, cu domnul președinte – Băsescu neagă că ar fi vorba despre persoana lui -, Coldea primea frecvent rezultate pe diverse canale-interesant e că se vorbea inclusiv cu un reprezentant de la PSD -, rezultatul era cunoscut și sărbătorit dinainte, în ciuda exit-pollurilor care îl dădeau câștigător pe Geoană, iar tema principală a discuției era ce se va întâmpla după.
Statul suntem noi, afirmau, mândri, cei patru în timp ce ciocneau un pahar de whisky cu Dan Andronic, strategul electoral al lui Traian Băsescu. Iar acest stat urma să își facă treaba până la capăt. Trebuiau anihilate cu orice preț toate tentativele de revoltă după ce rezultatul oficial, care răsturna cu totul situația politică reală din țara – PSD cu aliații săi avea peste 60% din votul politic -, urma să fie făcut cunoscut. Perdanții trebuiau împiedicați cu orice preț să acționeze. Iar vârful de lance era un parlamentar PSD cu ștate vechi în interiorul sistemului, senatorul Cătălin Voicu.
“Noi suntem statul” a intrat încă din noaptea respectivă în coliziune cu puternicul centru de influență reprezentat de Cătălin Voicu. Acesta fusese consilier prezidențial, apoi lucrase, la vârf, în SPP, acum se afla în politică de partea PSD și își menținuse relații apropiate cu capi ai serviciilor și justiției. Din prima categorie făcea parte Dumitru Iliescu, fost șef al Serviciului de Protecție și Pază, un personaj extrem de temut pentru informațiile de care dispunea. În presă, în mod cert, alături de Mircea Geoană, se alinia profesorul Dan Voiculescu, patronul Antenelor, și Sorin Ovidiu Vîntu, patronul trustului Realitatea. Un instrument discret al PSD era generalul în rezervă Adrian Isac, trimis, între cele două tururi de scrutin, într-o misiune la fel de discretă, în diaspora, pentru a sonda terenul.
Terenul din diaspora nu arăta prea bine pentru PSD. Dimpotrivă, era minat. Traian Băsescu mutase 74 de ofițeri din Serviciul de Informații Externe în ambasade și consulate, deghizându-i în personal diplomatic. Cătălin Voicu intuise care era de fapt misiunea acestora. Iar generalul Adrian Isac mirosise pericolul.
Binomul care era statul știa cu precizie că, prin răsturnarea scorului alegerilor, va provoca o reacție extrem de dură din partea PSD, care urma să fie susținută și de către o bună parte a presei, cu cele două vârfuri de lance pe care le-am nominalizat mai sus. De aceea, nu întâmplător, în prezența lui Dan Andronic și chiar prin consultarea acestuia, se discuta despre anihilarea lui Sorin Ovidiu Vîntu. Și a lui Cătălin Voicu. Și supozițiile, și planul s-au confirmat. La temutul Mitică Iliescu acasă a avut loc o percheziție, nesoldată însă cu niciun rezultat, decât poate fiorii provocați acestuia. În 8, 10 și 11 decembrie, PSD a reacționat într-adevăr în forță, acționând juridic pe toate planurile și solicitând inclusiv invalidarea, anularea și repetarea alegerilor prezidențiale. Pe 11 decembrie, tot în anul de grație 2009, sub un pretex oarecare, Cătălin Voicu este în mod spectaculos umflat în plină stradă. În prealabil, concomitent și imediat după, opinia publică este intoxicată cu un val încă nemaiîntâlnit până atunci de stenograme, aparent compromițătoare.
Binomul care era statul și-a făcut treaba ca la carte. Din această perspectivă, este neesențial dacă binomul a participat sau nu, în mod direct, la fraudarea alegerilor. În definitiv, imediat sub binom, se aflau celelalte servicii secrete. Oare nu prin intermediul acestora PDL a avut posibilitatea să monitorizeze, în timp real, numărarea voturilor chiar în sediul unei importante instituții de stat, respectiv Ministerul de Interne? Oare nu prin acest mecanism, luat de valul entuziasmului și poate al unui păhărel de whisky, Adriean Videanu îl lua peste picior pe Hrebenciuc, strategul PSD, spunându-i că dispune, chiar în timp ce se numărau voturile, de informații concrete conform cărora câștigător era nu Geoană, ci Băsescu?
Ar fi interesant, chiar dacă și scandalos, să aflăm până la capăt ce s-a întâmplat. Căci dacă niște instituții non-politice, care ele au fost statul, au participat, fie și indirect, la măsluirea unor alegeri prezidențiale, atunci ne-am putea gândi că ele au participat și la fraudarea altor alegeri prezidențiale. Și că ar putea-o face și în viitor. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *