George Soros, personalitate extrem de puternică a mediului de afaceri internaţional (cu o avere de 15 miliarde de dolari), este, paradoxal, omul care şi-a lichidat în masă acţiunile din alte domenii pentru a investi în cel minier şi, în acelaşi timp, omul care susţine financiar organizaţiile „ecologiste” ale „societăţii civile” în ceea ce priveşte cazul Roşia Montană.

Începând din martie 2011, miliardarul american de origine maghiară (!) a început o serie de modificări în planurile sale de afaceri. Astfel, îşi vinde toate acţiunile deţinute la Newmont Mining Corp (compania care deţine acum 20% din Gabriel Resources, principalul actionar la Rosia Montana Gold Corporation), precum şi pe cele de la Caterpillar Inc. (producătoare de echipament pentru industria minieră), pentru ca, 3 luni mai târziu, în luna iunie 2011, să rascumpere acţiuni la aceleaşi companii şi, în plus, la alte 20 de companii cu profil minier (Gold Fields Ltd., Allied Nevada Gold, Ivanhoe Mines Ltd, New Gold Inc., IAMGOLD Corp., Goldcorp Inc., Barrick Gold Corp., Eldorado Gold Corp., Randgold Resources Ltd., Silver Standard Resources Inc., Seabridge Gold, Golden Star Resources, Hecla Mining Co., Pan American Silver Corp., Nevsun Resources, Jaguar Mining Inc., Aurizon Mines Ltd., Golden Minerals Co., Compania de Minas Buenaventura S.A. ADS, Cameco Corp., Minefinders Corp. Ltd.).
Deşi incompatibil cu interesele unui investitor preocupat de activităţile extractive la o asemenea anvergură, portretul public al lui Soros se completează cu acela de mecena al ecologiei: imaginea unui speculant de renume care se opune, din motive nobile, unui proiect la care însuşi este/va fi acţionar e aproape contrariantă. Însă, pentru o persoană care a intrat în istorie prin felul în care a reuşit, pariind la bursă, să „spargă” Banca Angliei mizând corect pe devalorizarea lirei sterline („noroc” ce i-a adus un profit de 1.8 miliarde de dolari), nimic nu e întâmplător. De aceea, dincolo de ideea unei „conspiraţii maghiare” care ar fi încercat să saboteze proiectul Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) pentru ca o firmă din Ungaria să-i poată lua locul în Apuseni, implicaţiile militantismului ecologic al lui Soros au fost mult mai practice: campania ecologistă desfăşurată cu ecou a scăzut acţiunile Gabriel Resources de la circa 6 dolari la sub 2 dolari/ acţiune. Ce nou „noroc” pentru interesaţi!

Şi ca să nu curmăm prezentarea aici, merită adăugat şi faptul că interesele lui Soros în statele din Estul Europei sunt foarte largi. Implicarea sa (financiară, înainte de toate, dar cu bătaie politică) în Polonia (unde a susţinut mişcarea disidentă), în Cehoslovacia (idem), în Ungaria (unde a fondat Institutul pentru o Societate Deschisă), în Iugoslavia (unde a finanţat opoziţia anti-Miloşevici), în Ucraina şi Georgia, este specifică unei strategii foarte inteligente de „ajutor” acordat statelor comuniste pentru trecerea la o „societate deschisă”, adică la tipul perfect de societate din care se vor hrăni ulterior afacerile binefăcătorului. În ceea ce priveşte România, numele lui Soros pare a fi legat aici de tendinţe agitatorice (posibile, ca şi în cazul altor ţări, prin infiltrarea soros-iştilor în mecanismele de stat, v. foşti ONG-işti deveniţi guvernanţi), în special de încurajarea mişcărilor de obţinere a autonomiei pe criterii etnice precum în Kosovo. Persistă, de asemenea, în legătură cu persoana sa, ideea unei nostalgii a Transilvaniei pierdute de catre Ungaria.

Iar pentru că a venit vorba de Kosovo, poate că e nevoie şi de acest ultim exemplu pentru ca aceia care încă mai au impresia că proiectul Roşia Montană e unul naiv şi pur, să se mai gândească o dată. După ce s-a estimat oficial că provincia Kosovo deţine 17 miliarde de tone rezerve de cărbune alături de mari cantităţi de aur, argint, plumb, cadmiu, uraniu, nichel sau petrol – George Soros a şi fost vehiculat ca principal interesat în a cumpăra complexul minier Trepca, de la Kosovska – Mitrovica. Evaluarea acestor resurse? 300 de miliarde de euro! Nici aici faţa de masă nu rămâne curată: preşedintele Agenţiei de Privatizare din Kosovo e fostul reprezentant al Kosovo Liberation Army în Statele Unite şi, totodată, un fost beneficiar al Fundaţiei Soros. Desigur că nici conflictul din Kosovo nu a fost întâmplător, el având mai degrabă rolul de a acoperi derularea afacerilor locale de extragere a zacamintelor prin intermediul complexului minier Kosovska-Mitrovica controlat de George Soros.

Acestea fiind spuse, nu-mi rămâne decât să adaug că, oricare va fi destinul Roşiei Montante, el va fi oricum, numai întâmplător nu. (Mugurel Surupaceanu)