Astăzi, se va decide. PNL împreună cu Dacian Cioloș vor forma o familie. Această familie nouă se întemeiază printr-o adopție. Dar cine pe cine adoptă? Și cine este adoptat? Ce loc va ocupa, în această construcție, Dacian Cioloș și ce loc va ocupa PNL? De răspunsul corect la această întrebare depind multe, iar efectele nu vizează doar campania electorală. Și nici măcar ceea ce se va întâmpla imediat după. Sunt efecte pe termen lung care pot merge până la deces. La decesul familiei. Sau al celui care adoptă. Sau al celui adoptat.
În definitiv, cine a rămas orfan? Poate fi considerat Partidul Național Liberal orfan, întrucât i-a fost imposibil să identifice, printre membrii săi, un candidat de premier și, în situația asta, a fost nevoit să adopte unul din societatea civilă? Dar este Dacian Cioloș, pur și simplu, o lumină izvorâta din respectiva societate civilă? Sau este, până la urmă, tot un produs al politicii?
Întrebarea poate fi pusă și invers. Fără să fi declarat vreodată acest lucru, să fi primit Cioloș o asigurare fermă din partea președintelui Klaus Iohannis nu doar pentru un mandat de un an, ci și pentru încă un mandat de patru ani la Palatul Victoria? Și, în aceste condiții, să fi avut nevoie să adopte un partid? Iar partidul adoptat să fie PNL pur și simplu fiindcă acolo își poate exercita președintele o influență decisivă?
Cine pe cine adoptă? Este vital să știm cine este orfanul și care este, în definitiv, cel care își ia responsabilitatea oferirii către acesta a unei familii și a integrării sale în noua familie. Dacă această construcție va eșua, opinia publică trebuie să știe cine este responsabil. Să ne înțelegem bine, dacă PNL îl adoptă pe Dacian Cioloș, iar acesta, dintr-un motiv sau altul, se dovedește a fi un vlăstar ratat, atunci factura principală o va plăti PNL. Iar Cioloș va trage doar ponoasele. Și invers. Dacă Dacian Cioloș adoptă un partid orfan de lider și iese rău, atunci, deși ponoasele le vor trage liberalii, factura va fi plătită de Dacian Cioloș.
Dar cum putem afla cine pe cine adoptă? Criteriul simplu este acela al obiectivelor declarate. Obiectivul declarat al PNL este programul de guvernare al acestui partid. Un document extrem de consistent, la elaborarea căruia au muncit mulți liberali cu o vastă experiență în domeniul guvernării. Inclusiv fostul viitor premier, respectiv Cătălin Predoiu, la care, în ciuda angajamentelor sale publice, Klaus Iohannis a renunțat fără a oferi niciun fel de explicație publică. Obiectivul declarat al lui Dacian Cioloș este o platformă. Care cuprinde câteva pagini ce sintetizează o viziune a sa asupra viitorului României. Dacă știm care sunt obiectivele și dacă mai știm că ambele părți au convenit ca obiectivele PNL sau obiectivele din platforma lui Cioloș pot fi atinse doar pe calea unei adopții, atunci mai urmează să observăm care obiectiv va avea prevalență. Cel al PNL, consemnat în programul de guvernare? Sau cel al lui Cioloș, schițat în platforma pe care și-o asumă?
Ei bine, la această întrebare cardinală este posibil să primim răspunsul chiar azi. În măsura în care PNL, întrunit în cel mai înalt for de decizie al său după cel al Congresului, va lua, în acest sens, o decizie clară. Și ne va spune următoarele: întreg programul de guvernare al PNL va fi subordonat platformei premierului Dacian Cioloș urmând a fi, de îndată, eliminat tot ceea ce excede respectiva platformă. Sau: premierul Dacian Cioloș consimte să își asume și să ducă la bun sfârșit programul de guvernare al PNL, urmând să își ajusteze, conform acestui program, propria platformă. Ar mai putea exista și o a treia cale, dar, în acest sens, nu avem, până la această oră, niciun semnal cât de cât concludent. Teoretic, PNL și Dacian Cioloș ar fi putut transpira în ultimele zile și produce, în final, un document unic care să preia, însumând și completând, obiectivele celor două părți și să stabilească cele mai bune modalități asumate în comun pentru atingerea lor. Acesta ar fi scenariul ideal. Nu avem însă, cum arătam mai sus, niciun fel de semnal că s-ar fi lucrat în acest sens.
În consecință, întrebarea rămâne deschisă. Cine pe cine adoptă? Iar răspunsul corect este că nu știm. În schimb, știm cine este nașul vizibil în această adopție. Nașul vizibil este președintele Klaus Iohannis. Dar dacă există un naș vizibil, înseamnă că există și un naș invizibil. Cine este nașul invizibil? Din nou, nu știm. Dacă intervin atât de multe necunoscute, mă întreb ce șanse de succes are această operațiune.(Sorin Roșca Stănescu)