CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Cursa contracronometru

1 comentariu / 4519 vizualizări / 6 martie 2016

După un an şi câteva luni bune de la câştigarea mandatului prezidenţial, în mintea multor români, Klaus Iohannis se află în corzi. În mintea altor români, el este, însă, pe cale de a acumula o putere pe care nu a avut-o nici Traian Băsescu în zece ani de preşedinţie. Cât adevăr este într-o parte şi cât adevăr în cealaltă parte?
Chiar şi atunci când vorbim despre binom, fără să vrem, ne gândim, permanent, la nivelul de putere accesat de preşedinte. În varianta sugerată de unii, printre care mă număr şi eu, binomul, atâta cât mai există, dar, în orice caz, atâta timp cât a existat, este un instrument de tortură al societăţii româneşti, aflat în mâna lui Traian Băsescu. Este una dintre cheile acestuia. De care nu s-a despărţit, în realitate, niciodată.
Alţi analişti susţin că, într-adevăr, binomul, compus sau descompus, nu se află sub controlul preşedintelui Klaus Iohannis. Dar nici al lui Traian Băsescu. Atunci al cui este controlul? Ei susţin că atât SRI, cât şi DNA, dacă nu cumva şi Înalta Curte sunt instituţii controlate din afara statului naţional. De o putere străină. Care este principalul nostru aliat. Prin urmare, butoanele ar fi la Washington.
Ei bine, penultima şi ultima teorie se înşurubează la perfecţie într-un scenariu conform căruia Klaus Iohannis urmează să fie debarcat la capătul acestui mandat sau chiar înainte de vreme. Susţinătorii acestei teze au ajuns la concluzia că domnul Klaus Iohannis nu se mai bucură de susţinerea, nici a “sistemului”, şi nici a Washington-ului. Prin urmare, mandatul său este, într-un fel, suspendat. Ceea ce, în mod logic, i-a condus la supoziţia că, fie v-a fi silit să abandoneze bătălia pentru cel de-al doilea mandat, fie nu-l va câştiga, fie va fi demis chiar spre sfârşitul acestui an. În aşa fel încât alegerile parlamentare să se desfăşoare simultan cu anticipatele prezidenţiale.
Marele clenci este că cei care cred în acest scenariu susţin, din ce în ce mai insistent, că viitorul preşedinte va fi livrat de societatea civilă, iar nu de vreun partid politic. Şi că acesta va fi taman Laura Codruţa Kovesi. Care, prin urmare, ar fi interesată să-şi scurteze drumul până la îndeplinirea acestui obiectiv. De aici şi proiecţia unei construcţii politico-penale. Klaus Iohannis ar urma să piardă şi calea extraordinară de atac legată de imobilul de la Sibiu, astfel încât să rămână bătut în cuie ceea ce au scris judecătorii în hotărârea rămasă definitivă. Şi anume că soţii Iohannis au dobândit imobilul prin rea-credinţă. Ei bine, tot susţinătorii scenariului de mai sus sunt convinşi că familiei prezidenţiale i se rezervă o alternativă penală. Ceea ce ar fi de natură să-l silească pe Iohannis să se retragă din post.
Sunt însă şi alte teze diametral opuse. În esenţă, adepţii acestora, printre care mă număr şi eu, susţin că lucrurile stau pe dos. Klaus Iohannis, în loc să piardă putere, câştigă tot mai multă. Şi că această putere tot mai multă va fi dată printr-o reformare din temelii a Consiliului Suprem de Apărare al Ţării. Proces care a şi început. Şi care, atunci când se va fi încheiat, va configura, de facto, o republică prezidenţială. Vom avea un Parlament tot mai slab şi mai vulnerabilizat, servicii cu conduceri operative schimbate, loiale şi subordonate preşedintelui, şi partide inconsistente cu credibilitatea foarte jos. Şi un Guvern marionetă. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Un comentariu

  1. Si care e problema?!Nu asta au vrut tinerii frumosi si liberi si faisbucistii?Sa faca bine sa se adapteze sau sa se angajeze toti la stat!

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998