CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

De ce scandalul Gaudeamus – Voiculescu ar putea fi doar o diversiune

2 comentarii / 4535 vizualizări / 26 noiembrie 2017

În 1990, abia ieșiți din comunism, românii descoperiseră o chestie nouă, numită greva foamei. Era, nu era cazul, permanent se găsea cîte un nemulțumit care-și trîmbița lupta prin refuzul hranei. La un moment dat, un mucalit a făcut o observație pertinentă: ciudat popor, cel român, după zeci de ani de înfometare primul lucru pe care se repede să-l facă e greva foamei. Cam la fel e și cu boicotul la adresa editurilor care-și permit să tipărească penali.

România are cea mai scăzută piață de carte din Europa. Anul trecut, presa releva că, la nivel național, ne-au mai rămas cca.250 de librării, fiind notoriu cazul județului Teleorman, spre exemplu, care nu ar mai avea nici măcar o singură librărie. Cum o treime dintre acestea sunt în București, vă dați seama ce jale e în restul țării. Sigur că există și librării on-line, dar, conform datelor, acestea vînd cantități insignifiante (0,5%). Tirajul mediu al cărților e de 600 de exemplare, iar banii investiți de români, anual, în cărți, se învîrt pe la 3 euro de căciulă, de vreo 4 ori mai puțin decît ungurii și de vreo 6-7 ori decît polonezii.
Și trebuie ținut cont că cifrele de mai sus sunt puternic influențate de segmentul manualelor școlare, adică acele cărți care sunt cumpărate de nevoie.

Situația e dramatică, una peste alta.

Intelectualii, mai ales, trebuie să se mobilizeze și să facă ceva.

Și se mobilizează, într-adevăr.

Îndemnînd public la boicotarea uneia dintre marile edituri ale țării.

24058690_10208933862217609_5148243205920876533_n

”Pentru cine mă iubește și mă urmează: de aici înainte, nicio carte de la RAO” scrie, pe Facebook, reputatul scriitor Mircea Cărtărescu.

Dacă sfatul lui va fi urmat, piața de carte va scădea și mai mult.

Mesajul literatului, trebuie spus, e postat pe net din îndepărtata și exotica Guadalajara, Mexic, unde, în virtutea talentului de necontestat, Cărtărescu participă, între 25 noiembrie – 3 decembrie, pe banii ICR, la Tîrgul Internațional de Carte.
Acolo, fanii nu îl pot urma chiar dacă îl iubesc, l-a urmat doar Ana Blandiana.

Dincolo de aceste considerații, de vreo zi încoace prinde tot mai mult avînt un zvon extrem de interesant, anume că scandalul Gaudeamus – Voiculescu e doar o diversiune menită să justifice boicotarea editurii RAO și a produselor sale.

Între care se numără, din aceste zile, o lucrare amplă, de peste o mie de pagini, a publicistului Radu Călin Cristea, ”Împăratul cu șapcă”, în care sunt puse la zid figuri de seamă ale elitei intelectuale autohtone care s-au prosternat ani de-a rîndul, jalnic, la picioarele președintelui Traian Băsescu.

La loc de cinste între aceste ”Elite Loiale lui Băsescu (ELB)”, cum le numește autorul: Gabriel Liiceanu, directorul Humanitas și șeful demisionarei Lidia Bodea. (Care e deranjată că trebuie să împartă spațiul cultural cu un fost pușăriaș, dar nu o deranja să se regaleze, la TVR Cultural, cu o fostă turnătoare la Securitate precum Catrinel Pleșu.)

Spicuim din carte:

”Sectanții președintelui i-au asigurat securitatea politică în momente de criză. De pildă, înaintea referendumului din 2007, după o levitație pe traseul Piața Presei Libere, Kiseleff, Arcul de Triumf, Piața Romană, Kentucky Fried Chicken, Piața Victoriei, Piața Unirii, Piața Constituției, Gabriel Liiceanu aterizează lîngă două babe, după care anunță că se socotește, alături de milioane de români, ostaticul Parlamentului: „Am ieșit în Piața Parlamentului [există doar Piața Constituției! – , pentru că, începînd cu data de 19 aprilie, consider că parlamentul este una din puterile statului scăpate de sub control, iar pe mine, împreună cu milioane de români, mă consider de atunci în arestul celor 322, prizonierul sau ostaticul lor. Am ieșit duminică, 22 aprilie, în Piața Parla­mentului (?) nu pentru că sînt pro-Băsescu [vai, dar cine s-ar fi gîndit? – n. m.], ci pentru că [breaking news – n. m.] Traian Băsescu a clătinat vasul cu mîl și apă stătută al tranziției“ (EVZ, 01.05.2007).”

”Așezînd față în față realitatea de fapt și reflectarea ei în comentariile ELB, ai senzația ciudată că aceste elite nu erau contemporane cu ele însele. Strînse ciuci în jurul celor doi guru, Liiceanu și Pleșu, prea dedicați autoreflec­ției pentru a se mai ocupa de „antrenoratul“ discipolilor, după „modelul paideic“ de la Păltiniș, ELB au dovedit o remarcabilă solidaritate de grup: au gîndit omogen, partizan politic și zdrumicînd, în haite, orice animăluț străin reperat pe teritoriul lor”.

”ELB au descoperit în Băsescu un luptător împotriva acestei mineriade din ce în ce mai imateriale, dar, în continuare, furnizoare de violență, de comunism reluctant, de demoni ai trecutului totalitar. Gabriel Liiceanu: „Nu pot să accept că cei [sic!] care sînt autorii morali și fizici ai mineriadelor fac pedagogie politică cu Traian Băsescu, cu președintele actual. Asta mi-e foarte greu să accept“ (Realitatea TV, 07.02.2007).”

”ELB imploră poporul să voteze pentru Băsescu. E unul și același popor „intolerant, xenofob, violent-și-laș, retractil, agitat-și-abulic…“ (Patapievici). Sau: „… poporul incult“ ce „va vota ani la rînd, ca salvator, pe cel care nu va face decît să-l îmbolnăvească mai rău“ (Liiceanu)”

”ELB se vor fi simțit la înălțimea valorilor lui Băsescu, așa cum ne asigură G. Liiceanu, dar numai cu amendamentul că valorile fostului președinte au aparținut unui spirit brut și anevoie de cizelat, mediocru, modic în vizionarismul său cu bătaie scurtă și îmbuteliat în credința că lumea pe care a comandat-o zece ani trebuia să se adapteze, prin reproduceri cît mai fidele, metafizicii existenței pe puntea unui vas. Culmea este că, dacă Băsescu s-a mai înmuiat uneori pe la încheieturi, ELB și-au păstrat articulațiile în aceeași solemnă înțepenire”.

”ELB și-au luat zborul la spartul tîrgului lui Băsescu cu țara. Au lăsat în urmă multă întunericime.” conchide Radu Călin Cristea.

Or fi lăsat ele multă întunericime, dar, se pare, nu le place ca publicului să i se amintească asta.
Iată de ce zvonul privind adevăratul motiv al boicotului la adresa RAO are șanse mari, în opinia noastră, să fie cît se poate de întemeiat. (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: Magnanews.ro

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. Câte nu face omul pentru o cutie de Clinique și-un statut de veșnic candidat la Nobel…Dau fuga la Rao, merci, bre!

  2. Dar, dacă avem un stat ilegitim şi paralel care cangrenează grav întreaga societate, inclusiv comunicarea prin radio, televiziuni şi presă, înseamnă că avem acelaşi stat ilegitim şi paralel şi în domeniul publicării cărţii, al editurilor. Poate că aşa se pot explica şi recentele scandaluri de la ultimul târg de carte, cu violenţe, cu imposturi, cu minciuni de cele două părţi sau chiar mai multe aflate în actualul război româno-român. De fapt, grupuri infracţionale organizate în lupta pentru ciolanul naţional. Se vorbeşte în târg – în târgul general, nu numai în cel de carte – că una dintre importantele edituri aflate în conflict s-ar adăpa de la fondurile prea generoase pe care SRI le obţine an de an de la bugetul de stat. Fonduri obţinute de SRI ca taxă de protecţie de la politicieni corupţi şi recrutaţi. Cu alte cuvinte, ,,statul mafiot”, vorba păcătosului Băsescu. O altă editură se spune că ar fi mai apropiată de SIE. O a treia ar susţine interese globaliste şi profund antiromâneşti, după ce ar fi fost inventată de o amicală, o asociaţie a bătrânilor din serviciile secrete occidentale. Toate aceste ziceri grave sunt greu de verificat sau de probat. Dar produsele acelor edituri, cărţile, le poate vedea toată lumea, iar profesioniştii pot înţelege mai mult.” Care o fi Humanitas si care RAO ? SA ne spuna Liicheanu si le bien nomme Enculesco…

Scrie un răspuns la Intrigat Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998