CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

De ce se precipita nasterea institutiei ”Prima Doamna”

7 comentarii / 4762 vizualizări / 24 martie 2015

La (prea) scurtă vreme după alegerea lui Klaus Iohannis, pe agenda unor jurnaliști suspectați de restul presei de relații neprincipiale cu anumite structuri a apărut un subiect inedit: așa zisa nevoie imperioasă de instituția ”Primei Doamne”, după decenii în care am pendulat între ”Prima tovarășă” și consoarte prezidențiale de maximă discreție. De ce a apărut această temă în spațiul public, și încă atît de rapid după alegeri, vom îndrăzni să schițăm o ipoteză în rîndurile de mai jos.

România a avut o primă doamnă horror, în persoana Elenei Ceaușescu, timp de 25 de ani, iar asta nu avea cum să nu lase urme. Președinții care i-au succedat lui Ceaușescu nu au avut curajul – uneori nici ”materialul” potrivit – de a corecta imaginea consoartei prezidențiale în ochii opiniei publice.
Nina Iliescu, Nadia Constantinescu, Maria Băsescu au fost femei cu mult bun simț și extrem de discrete; niciuna nu a manifestat măcar pe departe intenția de a ieși din penumbră.

După alegerea lui Iohannis, era de așteptat ca opinia publică să fie lăsată să îl ”asimileze” pe noul președinte, știut fiind că edilul sibian a venit din poziția de mare anonim, mai degrabă, decît de personaj politic cunoscut. Și totuși, în mod curios, a apărut rapid pe tapet ideea că România ar avea nevoie urgent de o Primă Doamnă.

Chiar e nevoie de ea?

În ce ne privește, am da un răspuns mai mult decît afirmativ.

O femeie plasată într-o poziție înaltă are pîrghii, fie și morale, pentru a face mult bine societății, iar de asta chiar e nevoie.

De altfel, chiar președinția, în ansamblu, ar avea nevoie de o relansare, pentru că în mandatele lui Băsescu, anvergura intelectuală limitată – fără a o spune neapărat în sens peiorativ – a acestuia a făcut ca palatul Cotroceni să rateze, în bună măsură, rolul pe care ar fi putut să-l aibă. Clădire de patrimoniu încărcată de istorie, respectabilă, incluzînd și un muzeu de excepție, palatul Cotroceni ar fi fost normal să găzduiască manifestări cultural-artistice de prestigiu sub patronajul președinției, recepții de nivel înalt, dar altele decît cele prilejuite de avansările în grad ale generalilor fideli regimului șamd.
Nu s-a întîmplat așa în ultimii 10 ani, deși Ion Iliescu lăsase o tradiție apreciabilă în domeniu.

Revenind la postul de Primă Doamnă, nu ar fi rău ca, în perspectiva, România să aibă și așa ceva.
Atît doar că, firească și benefică ar fi apariția unei Prime Doamne care să-și cîștige singură această poziție, într-o perioadă mai lungă de timp, pornind pur și sinplu de la personalitatea și farmecul din dotare.

A instituționaliza cu forcepsul asemenea post comportă riscuri majore, la noi.

Modelul care este invocat e, aproape permanent, cel al Primei Doamne a SUA.
Oficial, soția președintelui american este gazda Casei Albe, are staff și birou propriu și se implică în tot felul de cauze sociale, precum drepturile minorităților, ale femeilor, protecția animalelor, lupta anti-drog ori anti-înarmare, ocrotirea familiei, lupta contra obezității etc, în funcție și de profilul fiecăreia.
Ceea ce știu mai puțini, nu e obligatoriu ca soția președintelui să fie și Prima Doamnă, au fost cazuri în care această sarcină a fost pasată altui personaj, chiar și cînd șeful statului american nu era văduv ori necăsătorit.

Unde ar putea apărea probleme majore, spre exemplu, în cazul preluării, la noi, al modelului american: Prima Doamnă a SUA are pîrghii solide pentru atragerea de fonduri mari din contribuții private, necesare campaniilor sociale în care se implică, ori chiar renovării Casei Albe, cum s-a întîmplat în unele cazuri.

Numai că SUA e o țară în care procedura strîngerii de fonduri este extrem de bine pusă la punct și de transparentă, lucru care nu s-ar putea spune despre România.

La noi a existat, din păcate, practica umplerii aeronavei prezidențiale cu afaceriști dubioși, al căror unic merit era că plăteau cîte 10.000 de dolari pentru onoarea de a voiaja cu șeful statului, susținînd, astfel, costurile deplasărilor respective.

Probabil că biroul Primei Doamne ar fi asediat de donații oneroase, al căror scop ar fi, însă, cu totul altul decît devotamentul pentru vreo cauză socială. În loc de campanii benefice, ne-am trezi cu scandaluri zdravene. Nici în SUA scandalurile nu au lipsit cu totul, Nancy Reagan fiind acuzată că primea sub formă de donații toalete luxoase și bijuterii de mare valoare.

Tocmai de aceea, cum spuneam, înființarea unei asemenea poziții ar trebui să se facă lent și natural; o discuție serioasă ar putea apărea, eventual, după jumătatea primului mandat al lui Iohannis, pornind de la premisa că doamna Carmen Iohannis chiar dă semne că ar fi interesată de asemenea poziție, spre deosebire de predecesoarele sale.

Și totuși, apare ca evidentă o precipitare, la nivelul unor laboratoare oculte ale politicii.

Discuția e pusă tot mai des pe tapet, pare să se intre în linie dreaptă cu lansarea noului proiect.

Explicația e simplă: Prima Doamnă trebuie creată cu misiunea să abată, pe cît se poate, atenția de la Primul Domn.
Pentru că acesta nu dă deloc semne că va performa grozav, ca președinte.
Intrat în post cu o cotă relativ mare de popularitate – deși umflată artificial, în oarece măsură, de presa ”operativă” – Klaus Iohannis a aprins speranța unui președinte ”altfel”.

Dar, cam la fel de repede o stinge.

Probabil niciun alt președinte nu a început să ridice semne de întrebare atît de mari într-un răgaz atît de scurt.
Și funcția de președinte se învață, e drept, iar Iohannis are dreptul la o perioadă de îngăduință, după alegere.
Și totuși, lipsa de experiență nu poate explica nici pe departe bizarul său comportament, care a făcut chiar să apară speculații că ar suferi de autism.

Nu știm dacă Iohannis chiar e autist, sigur e că se comportă ca unul.

Pasivitatea halucinantă în raport cu evenimente incendiare, reacțiile mult întîrziate, tergiversarea unor numiri-cheie în stat, lipsa cvasi totală de transparență în privința unor evenimente grave, disponibilitatea de a comunica doar prin Facebook și altele asemenea îi fac deja pe mulți dintre susținătorii săi înfocați din campanie să ridice din sprîncene.

Ipoteza că Iohannis a fost promovat strict ca președinte de fațadă de către anumite structuri, recte serviciile secrete, doar pentru a gira prezidențial o perioadă – mai lungă ori mai scurtă – în care țara va fi condusă, de fapt, de binomul SRI-DNA, prinde tot mai mult contur.

Pentru a-și mulțumi ”creatorii”, Iohannis ar trebui să fie capabil măcar să mimeze că e președinte. Ori, aici se vede că întîmpină dificultăți tot mai mari. Au apărut deja incidente neuzuale, precum cel cu paltonul de la Paris, ori conferința de presă de la Bruxelles. Vor mai veni și altele.

E imperios necesar, deci, ca în preajma președintelui să apară un factor diversionist, care să mai disipeze atenția publică de la comportamentul președintelui.
Postul de Primă Doamnă s-ar califica perfect pentru asta.

În SUA, se știe, persoana care a creat, pur și simplu, postul de Primă Doamnă așa cum îl știm azi, a fost Eleanor Roosevelt, prima soție de președinte care a făcut turnee politico-electorale, a ținut conferințe de presă, a avut activitate diplomatică și mediatică șamd.

Numai că, mai puțină lume știe că Eleanor Roosevelt avea motive bine determinate să se implice atît de mult: soțul său, Franklin Roosevelt, era țintuit în scaunul cu rotile de poliomelită, boală pe care a ascuns-o, însă, marelui public. Americanii ar fi înghițit greu ideea ca țara să fie condusă în plin război mondial de un om cu handicap.

Eleanor a trebuit, deci, să abată inteligent atenția americanilor de la soțul său, să facă turnee și să țină speechuri în numele lui, sub diverse pretexte, într-un cuvînt să-i mențină cît mai mult cota electorală, Franklin fiind singurul președinte american, de altfel, ales de patru ori.

Funcția instituționalizată de Primă Doamnă a apărut, deci, în SUA, din necesitatea unei diversiuni la nivel înalt.
Va fi la fel și în România? (Bogdan Tiberiu Iacob)

 

foto: romania.tv

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

7 Comentarii

  1. Cat timp Iohannis va fi singur la putere, intr-o functie mai de graba de reprezentare decat executiva, imaginea si perceptia publica ii va fi foarte favorabile. Erodarea imaginii lui Iohannis va apare atunci cand va avea mai multa putere executiva, care ar putea consta in instalarea „guvernului meu” sau daca se va crea un fel de institutie complementara, „prima doamna”, pentru ca va incasa pentru esecurile, greselile, erorile, gafele sau prostia altora.

  2. Nu inteleg de ce va referiti,prin comparatie,doar la SUA ! Exceptand Franta nu cunosc decat cazul Evitei Peron si parca prin Filipine,odinioara mme.Tito etc.Adica lumea e departe de a consacra asemenea pozitie.Cateva exemple : Portugalia,Finlanda,Germania,Italia,toti cei din jurul nostru.Daca cei trei presedinti anteriori,din motive care ii privesc au avut aceiasi pozitie,pe care nimeni nu a contestat-o de ce ar fi nevoie de o noua optica,semi-imperiala acum ? Nu stiu cum a fost primita recenta vizita la Bruxellesde catre confratii sai,toti veniti fara consoarte.Alta e postura respectiva in cadrul monarhiilor si ea este perfect justificata,dar,deocamdata,la noi nu mi se pare a fi cazul.

  3. bai, bti, tu ai boala pe iohannis, auzi, zici ca nu performeaza. uita-te pe orice sondaj si vezi ca are 75% incredere

  4. Bai „Alcatraz”, tu esti postac platit de „noul PNL”, adica oamenii lui Blaga revopsiti in bratieni. Lasa-ne, ca ni s-a facut lehamite de mizeriile astea de tim basist.

  5. @alcatraz,

    Asta-i postac de-al PDL-ului vopsit in culorile liberalilor. Iohannis „performeaza” deoarece nu exista un lider al Opozitiei care sa dea de pamant cu el. Cand neamtul asta mut si plin de sine va detine toata puterea in Romania, aia de l-au ales o sa-si blesteme si zilele in care s-au nascut. Prietenii stiu de ce!

  6. […] Scriam, nu demult, că în spatele campaniei în favoarea instituției Primei Doamne s-ar putea afla dorința unor specialiști în imagine (citește servicii) de a mai abate atenția publicului de la gafele și rateurile nepermis de multe ale președintelui. […]

  7. […] Scriam, nu demult, că în spatele campaniei în favoarea instituției Primei Doamne s-ar putea afla dorința unor specialiști în imagine (citește servicii) de a mai abate atenția publicului de la gafele și rateurile nepermis de multe ale președintelui. […]

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998