CURS VALUTAR
Clubul Roman de Presa a supus, duminica, spre dezbatere, o propunere de reglementare a relatiilor profesionale dintre patronatele din mass-media, editori si jurnalisti. In imagine, directorul cotidianului Ziua, Sorin Rosca Stanescu

Interceptări în masă. Prin înșelarea SUA

0 comentarii / 1091 vizualizări / 9 mai 2018

România, cu o populație mult mai mică, efectuează anual de trei ori mai multe interceptări decât Statele Unite. Și asta în condițile în care nu România, ci Statele Unite se confruntă cu provocări majore de tip terorist. Această situație statistică are în vedere însă doar acele interceptări făcute în baza unor mandate judecătorești. Dacă luăm în calcul însă și interceptările fără mandat, atunci numărul acestora crește exponențial. Și, de fapt, nici nu mai poate fi calculat.
Cu ajutorul unei dezvăluiri făcută zilele trecute de generalul Dumitru Iliescu, fost șef al Serviciului de Protecție și Pază, pe care o pun în legătură cu alte informații pe care le-am prezentat în trecut opiniei publice, voi demonstra în cele ce urmează cât de pervers este sistemul creat încă de la începutul primului mandat al lui Traian Băsescu, sistem care funcționează și în prezent.
Monitorizarea fără mandat judecătoresc în masă a populației din România are la bază două hotărâri adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Ambele din 2005. Hotărârea 045 din 18 mai și, apoi, hotărârea 0121 din 4 octombrie. Cea de-a doua hotărâre CSAT o modifică pe prima, stabilind cine sunt beneficiarii monitorizărilor fără niciun fel de mandat. Și, din conținutul acestor documente, rezultă clar faptul că atât SRI cât și DNA au, începând din octombrie 2005, acces la sistemul denumit MONSAT. Adică Sistemul Națioal de Monitorizare a Comunicațiilor Transmise prin Satelit. Acest sistem a fost creat de către Statele Unite, ca răspuns la provocările de tip terorist și, conform hotărârii adoptate de Congresul american, prin MONSAT nu pot fi monitorizate decât acele persoane despre care există dovezi certe – nici măcar suspiciuni – că au activități de tip terorist. Orice alte monitorizări sunt interzise. Acest sistem, care are serverul central în sediul NSA, permite monitorizarea în timp real a convorbirilor telefonice oriunde ar avea loc acestea, a comunicațiilor electronice, dar și a poziției fiecărei persoane.
Ei bine, România, sub pretextul parteneriatului strategic cu Statele Unite și a faptului că susține lupta împotriva terorismului, a solicitat și a primit acces la sistemul MONSAT. Evident, în aceleași condiții ca și instituțiile din Statele Unite. Atâta doar că președintele Traian Băsescu nu a respectat legea americană, care era obligatorie și pentru autoritățile de la București.
Prin intermediul celor două decizii CSAT, atât SRI cât și DNA au primit acces practic nelimitat la MONSAT, prin înșelarea într-un mod de-a dreptul ordinar a statului american. Începând din 4 octombrie 2005, cetățenii români au fost monitorizați în masă, fără a-și mai pune nimeni problema dacă cei supuși monitorizării au sau nu vreo legătură cât de mică cu activitatea teroristă. Terorismul a devenit doar un pretext pentru o operațiune amplă de poliție politică. Și nu numai. Nu doar politicienii incomozi, ziariștii sau liderii sindicali au fost astfel monitorizați non stop, fără vreun mandat. Ci și mediul de afaceri. Pentru ca, de pildă, oamenii din SRI să poată obține controlul asupra unor societăți comerciale. Pentru ca unele să fie favorizate în detrimentul altora.
Încălcarea în acest fel a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului timp de 13 ani este înspăimântătoare. Cu atât mai mult cu cât se produce și în prezent. Dar și mai înspăimântător este un alt element. În dorința lor de a obține puterea absolută, șefii SRI au supravegheat prin MONSAT un număr uriaș de ofițeri superiori. Inclusiv ofițeri superiori ai Armatei Române. Toți aceștia, inclusiv ofițerii SRI, prin natura activității lor, lucrează cu informații clasificate Cei care au efectuat monitorizarea au avut astfel acces, fără nicio bază legală, la un număr imens de informații strict secrete.
Ce s-a întâmplat mai departe cu aceste informații, nu se știe. Unde au ajuns ele și cum au fost ulitizate este încă un mister. Dar cea ce se știe e că niciuna dintre nenumăratele persoane supravegheate astfel, fără niciun mandat judecătoresc, nu a fost catalogată în baza unor informații certe drept terorist. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *