CURS VALUTAR
GALA PREMIILOR MANISCRIPTUM

Lectii de pragmatism politic sau cum se preda PSD-ului pina si Liiceanu

10 comentarii / 4038 vizualizări / 2 aprilie 2015

S-ar putea să nu fie întîmplătoare afirmația recentă a lui Iohannis potrivit căreia nu are de gînd să preia rolul opoziției, ci să fie un soi de avertisment discret dat PNL, partid care doarme în chiloți de cînd s-a schimbat locatarul la Cotroceni. Unul binevenit, credem noi, pentru că PSD dă semne tot mai clare că ia în serios apropierea anului electoral 2016, care ar putea marca o adevărată revoluție politică. Nu și PNL.

PNL pare să fi amuțit de tot, asta cînd nu debitează tîmpenii, precum necesitatea alegerilor anticipate. Dinspre partid vin, sporadic, doar vești despre neînțelegerile din interior pe linia PNL-PDL. Dacă privești siteul oficial pnl.ro al partidului rămîi năuc, aflînd că e vorba de formațiunea care a cîștigat, se spune, alegerile prezidențiale pe mîna internetului: siteul a rămas încremenit la nivelul sfîrșitului de an 2014. Aflăm, de pe homepage, discursul candidatului Klaus Iohannis la lansarea proiectului prezidențial, Eduard Hellvig ne vorbește despre finanțarea IMM-urilor, iar la rubrica ”Ultima oră”, Crin Antonescu cere demisia lui Băsescu.

O încremenire cu valoare de simbol, am spune.

PNL e plictisit să facă și opoziție, darmite să guverneze.

Alina Gorghiu vrea să o facă uitată pe Monica Tatoiu prin declarațiile aiuritoare, Vasile Blaga s-a retras strategic, pentru că orice ieșire în față ar reaminti băltirea misterioasă a dosarului EADS prin fișetele Laurei Kovesi.

Între timp PSD lovește tot mai din scurt.

Un exemplu banal, pornind de la o știre aruncată pînă și de Agerpres mai la coadă: deputatul PSD Mihail Sturzu a depus la Cameră un proiect de lege prin care se va abroga timbrul cultural.
Și acum, să vedem decriptarea politică, pentru că bătaia e mai lungă decît s-ar crede.

În 1994, febra reorganizării României post-decembriste pe noi căprării, recte uniuni, asociații, sindicate etc, a dus la impunerea timbrului cultural, prin legea 35, care presupunea obținerea unei taxe din fiecare produs artistic comercializat, banii fiind virați uniunilor scriitorilor, artiștilor plastici șamd.

În decembrie anul trecut, încurajat de victoria lui Iohannis, liberalul Varujan Vosganian a venit în parlament cu o nouă lege, încă în dezbatere, care majorează drastic valoarea respectivului timbru, uneori și cu 250%.

Care e șpilul acestei taxe?

Ea reprezintă, pe scurt, un impozit aplicat exact acelor opere vandabile, făcîndu-le și mai greu accesibile publicului larg prin majorarea prețului, banii ajungînd, însă, nu la artiștii creatori, cum fals se creează impresia, ci la șefii organizațiilor de resort.

De acolo, ei se transformă în salarii (ținute la secret) pentru șefii uniunilor, în prime, în cheltuieli diverse, în protocol, în bani pentru deplasări externe șamd. Inclusiv în premii care se acordă suspect de des chiar șefilor respectivi.
Numai că, vorba lui Dem Rădulescu, dacă ”diploma nu cîntă, domnișoară”, nici uniunile nu creează.
Doar impozitează.

Nici nu e de mirare că legea lui Vosganian – primvicepreședinte al Uniunii Scriitorilor care se declară disperat pe blogul propriu că nu a mai primit banii cuveniți funcției de trei ani -, susținută și de alți parlamentari insuficient de atenți, a umplut paharul răbdării celor implicați direct în actul de creație, începînd cu editurile.

Grație noii legi, cărțile, discurile, biletele la spectacole, și așa dureros de scumpe, se vor scumpi și mai mult.

În semn de protest, filosoful și șeful de editură Gabriel Liiceanu a demisionat, luna trecută, din Uniunea Scriitorilor. El a denunțat – ca și Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) etc – aberația timbrului cultural, care nu se mai regăsește nicăieri în UE, ca și transformarea USR într-un soi de sindicat de mase, cu sute de scriitori cvasi-necunoscuți între membri, din stirpea celor care își scot volumele în regie proprie și apoi le distribuie neamurilor.

”În România există 1 scriitor-membru la 462 de locuitori-cititori” avertiza el, la momentul demisiei.
Contra-argumentele lui Vosganian, prin care încearcă să explice necesitatea timbrului cultural, sunt de-a dreptul hilare. El enumeră, pe blog, acțiuni ”culturale” care ar fi susținute de taxa pe operele altora:
centenarul USR, proiectul trenul regal, colocviul Iustin Panta-Sibiu, scriitori pe calea regală, revista Helikon la 20 de ani, Ion Cucu – rame și casete fotografii, colocviu Săvîrșin etc. Unele, trecute pe listă de cîte două ori, probabil pentru mai multă greutate.

Pentru susținerea acstor proiecte culturale ”epocale”, cărțile unor autori de succes ori discurile trebuie împovărate la preț, făcîndu-le mai scumpe și, evident, mai greu vandabile. Ceea ce înseamnă că artistul român se alege cu mai puțini bani în buzunar, dar cu satisfacția că a sponsorizat colocviile lui Vosganian și Manolescu de la Săvîrșin.

Revolta lui Liiceanu e justificată și e împărtășită în mod cert de sute și mii de alți creatori autentici de la noi.

PSD a sesizat abil această stare de nemulțumire explozivă în rîndul artiștilor autohtoni și acționează prompt.
Prin legea lui Sturzu, timbrul drag lui Manolescu, Vosganian și celorlalți diriguitori ai asociațiilor breslei artiștilor dispare, iar operele se vor ieftini la tarabă, în beneficiul adevăraților creatori.

Prezenți la conferința de presă organizată de deputatul PSD la depunerea legii, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, Mihai Mitrică, scriitorul Gabriel Liiceanu — director al Editurii Humanitas și compozitorul Mihai Mărgineanu au salutat inițiativa lui Mihai Sturzu, caracterizând-o “un gest de normalitate”.

”Nu vă spun ce admirație am pentru gestul domnului deputat Sturzu și al colegilor dânsului care au înțeles că din clipa în care în 1996 există o lege a drepturilor de autor, această lege cu timbrul cultural nu mai are nicio justificare. Pentru că orice artist este plătit în raport cu vandabilitatea lui și cu drepturile lui de autor. (…) Vă spuneam că lucrul care a început în Parlament ca o reacție extrem de frumoasă a corpului legislativ de a-și produce reactivitatea de normalitate la lucrurile aberante e minunat. Cred că e prima oară când un grup din Parlament merge mână în mână cu un interes public și cu o societate civilă care e dispusă să se bată pentru drepturile ei. Pașii vor fi de tip justiție, dacă va fi nevoie, și în final, căci bătaia dusă până la capăt înseamnă că, dacă dânșii nu vor reuși nimic cu inițiativa pe care o au de abrogare a timbrului cultural, vom merge până la instanțe europene”, a mai spus Gabriel Liiceanu.

Criticul acerb al PSD din toată perioada post-decembristă a ajuns să vorbească public despre lucruri minunate făcute de social-democrați.

Mai ales că atitudinea lui Liiceanu e împărtășită, în mod categoric, de multe alte nume sonore ale culturii.

Un progres salutar pentru PSD.

O lovitură dură pentru dreapta, care începe să fie abandonată de oamenii de cultură pe care s-a sprijinit în mod tradițional în ultimele două decenii.

Un semnal sever de alarmă pentru PNL, care ar trebui să ia urgent măsuri în acest sens. Pentru că pierderea liderilor societății civile e incalculabil mai dureroasă decît a unor parlamentari.

”Aveți mari probleme ideologice, domnilor” le-a aruncat ieri, în nas, liberalilor, senatorul PSD Ilie Sîrbu, după anunțul înregimentării la ei a senatorului fost PNL Sorin Ilieșiu – alt stîlp cultural tradițional al dreptei.

S-ar putea să aibă neașteptat de multă dreptate. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

10 Comentarii

  1. De ce spuneti ca ?! Era sub asediu? Adicatelea, Dvs induceti ideea ca Liiceanului i-a placut lectia referitoare la Statul de Drept in care se preda pluralismul politic atat de mult incat, la respectabila sa gandire/varsta, a socotit ca are libertatea de a se angrena in mecanismul falimentar al resaparii pseudoideologiilor ce bantuie prin gandirea si lumea apuseana, ocazie cu care si-a dat seama ca este un fel de socialist, neaparat versiunea PSD…ceea ce eu nu cred. Alta e acolo, tine de verticalitate. Atat. Cu stima.

  2. bti, adica un psd plin de penali, cu arestari in fiecare saptamana din randurile, cu dezastrul guvernarii, cu o madam firea impertinenta purtator de cuvant tu zici ca psd castiga in 2016? hahahahahahah, de fapt acest site dadea ca sigura victoria plagiatorului prorus victor viorel in alegerile din noiembrie 2014. dar …. ce sa vezi? GHINION!

    • basist imputit.asta e guvernare dezastruoasa mai lakitule in gura?cresc salarii,pensii,scade tva,scad preturile la alimente la paine..etc .guvernare dezastruoasa zici?tu esti un mare dezastru al societatii mai inmuiatule in gat

      • @Lake Alcatraz
        Mai “antenistule”,tu in ce tara traiesti?Privitul la Latrina3 dauneaza grav sanatatii.Depontamineaza-te si alunga-l pe Satana Plagiator!!!

  3. Cei care au ajuns pe scaunele de sef la “noul PNL” n-au legatura cu realitatea. Astia n-au inteles nici pana astazi ca in noiembrie anul trecut n-a castigat “noul PNL”, ci Iohannis, si ca alegerile le-a pierdut Ponta, nu PSD-ul.

  4. Eu nu cred ca problema e lamurita.La urma urmei,cine EFECTIV,pierde,in primul rand ? Editorul care cheltuelilvinde mai greu cartea sau discul : bunaoara la editura liiceana,recitarile lui Plesu din poezia romaneasca sau sirurile neintrerupte din productiile alor sai.Daca banii vin la U.S pentru salarii s.a.m.d sa-si organizeze forme adecvate de control,care,poate nu exista,dar asta-i vina lor.Cum adica,asemenea organizatie de mega-intelectuali nu este in stare sa-si gaseasca modalitati de supraveghere a cheltuelilor pe care le are o modesta asociatie de proprietari de imobil ? Nu cumva politica editoriala ar avea de suferit?Zac prin librarii mii si mii de carti nevandute,intre altele,pentru ca nu valoarea lor intrinseca le recomanda,ci selectia arbitrara facuta,uneori de editori.Deci,acestora le-ar reveni datoria de a-si regandi activitatea.In fine,cat ar adauga la pretul cartii,cei cativa lei,care ma indoiesc ca ar face-o prohibitiva.

  5. Sefii PNL au pre cap toate mizeriile pe care le aveau si predecesorii. Imi vine sa spun ca si omologii lor europeni sau de aiurea au aceleasi slabiciuni. O spun dar nu ne ajuta sa vedem slabiciunea fundamentala si anume faptul ca ei traiesc bine-mersi din furtul banilor pe care am avut obligatia sa ii platesc statului roman pentru aceasta libertate=cetatenie cu care m-am nascut. Scump, dar face! Gorghiu, cf declaratiilor de avere, a castigat, ca avocat, intr-un amarat de an fiscal, mai mult decat 100 de salarii minime. Va rog sa retineti, fiind cabinet individual, nu asociata. O fi avut timp, frumusica, de toate, se pare. Acelasi model, dupa tatucii ei Ponta si Flutur.

  6. Scuze pentru intarziere, nu vreau sa fiu rrom dar ramane cum am stabilit. Uitati-va si pe contributors.

  7. Da, am gasit o carte-monument a prof Dan Dungaciu, tiparita in numai 200 de ex. Ca o avut grant european sau altfel de finantare, e alta ciorba din alta coliba. Am 1 ex., cumparat dupa 3 (trei) ani de la publicare. Stiti ce spune, printre altele, distinsul autor in acea capodopera? Ca termenul de BALCANISM e prima si cea mai mare minciuna inventata pentru acest loc al lumii coperniciene/sau ptolemeice, daca va place sa visati frumos.

  8. Domnul Liceeanu moare dar nu se preda.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *