CURS VALUTAR
codruta_3

O lovitura teribila pentru Laura Kovesi, cu mina Liviei Stanciu

4 comentarii / 2875 vizualizări / 3 noiembrie 2017

Un eveniment neașteptat s-a produs azi, odată cu publicarea motivării CCR în cazul audierii Laurei Kovesi la Comisia privind alegerile din 2009. Documentul detonează veritabile bombe și ridică, totodată, uriașe semne de întrebare.

Asta, pentru că motivarea CCR conține și opiniile separate ale unui număr de trei judecători, între care fosta șefă a ÎCCJ, Livia Stanciu, Iar opinia Liviei Stanciu, la rîndul ei, conține ceva ce nu ar fi trebuit să conțină, teoretic: extrase din dosarul întocmit de Parchetul General pe aceeași temă, incluzînd declarații date procurorilor de unii dintre cei audiați.

De ce spunem că nu ar fi trebuit să conțină respectivele extrase?
Simplu: pentru că, atunci cînd Comisia parlamentară a cerut dosarul în cauză procurorului general Augustin Lazăr, acesta a transmis în răspunsul oficial refuzul categoric, pe motiv că informațiile din dosar sunt nepublice.
Deși, trebuie spus, dosarul fusese clasat deja de procurori.

Rămîne un mister care va trebui lămurit de ce CCR – sau poate doar Livia Stanciu – a avut acces la dosar, iar Parlamentul nu.

Dincolo de asta, fragmentele făcute publice prin opinia Liviei Stanciu lămuresc două aspecte extrem de importante.

Primul e acela că Laura Kovesi s-a numărat între participanții la reuniunea din casa lui Gabriel Oprea, în seara celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

“Parchetul a mai reținut că, probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale au relevat, în mod indubitabil, că persoanele prezente în seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuința martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior, Vasile Dincu, Florian Coldea, Laura Codruta Kovesi, Onțanu Neculai și Iordănescu Anghel au participat la un eveniment de natură privată, la invitația acestuia, nefiind inițiată nicio operațiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidențiale” se arată în dosar.

Al doilea e că respectiva reuniune avusese un caracter politic, pentru că subiectul principal al discuțiilor au fost alegerile în derulare, adică o temă 100% politică.

Iată ce a declarat procurorilor martorul Vasile Dîncu:
”Toți cei prezenți m-au întrebat despre rezultatele exit-poll-urilor, prin prisma profesiei mele de sociolog, niciunul dintre aceștia nediscutând aspecte plecând de la premisa funcției pe care o detineau la momentul respectiv, ci, pur și simplu, așa cum am spus anterior, discuții firești, comune, între prieteni. (…) Cred că eu am vorbit cel mai mult dintre persoanele prezente și am încercat să explic cum a fost posibil ca cele 12 procente care făceau diferența în favoarea candidatului Mircea Geoană după primul tur să fie pierdute, astfel că eu am punctat, din punctul meu de vedere, patru momente care au condus la această pierdere (…) “.
De asemenea, martorul Anghel Iordănescu a susținut, între altele, că: ”A fost o cină la care s-a comentat pe seama exit-poll-urilor, respectiv pe teme fotbalistice”.

Va să zică, potrivit lui Dîncu și Iordănescu, s-a vorbit cel mai mult despre alegeri, iar sociologul recunoaște chiar că a trebuit să dea explicații ample celorlalți participanți despre motivele căderii lui Geoană.
Ceea ce trădează un interes deosebit din partea lor.
De ce ar fi fost interesați procurorul general și primii doi capi ai SRI de asemenea explicații tehnice amînunțite direct de la o sursă extrem de autorizată e o întrebare extrem de bună.

Dincolo de interesul mai mult decît suspect, lipsește dovada că cei în cauză ar fi avut un rol în fraudarea alegerilor.

Și totuși, să însemne asta că Laura Kovesi a scăpat basma curată?
Nici pomeneală.
Kovesi a încălcat sever deontologia profesională, prin participarea la acea reuniune.

Nu o spunem noi, ci o spune CSM, prin intermediul unui document profesional adoptat pe 22 noiembrie 2016 și intitulat „Ghidul practic de etică profesională pentru judecători şi procurori”, un instrument menit să întărească conduita judiciară a magistraţilor români și realizat pe baza unor norme europene binecunoscute.

Acest îndrumar explică teoretic, dar, mai ales, practic cum trebuie înțelese și aplicate reglementările conţinute în Codul deontologic al magistraţilor, aprobat în anul 2005.

Să vedem ce se spune despre art.4 din respectivul cod, care sună cam așa:

”Articolul 4 – (1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice.
(2) Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
(3) Judecătorii și procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcție publică cu caracter politic”.

Și iată cum se interpretează acest articol, conform Ghidului elaborat de CSM:

”Magistratul trebuie să țină întotdeauna cont de modul în care acțiunile sale sunt percepute de către publicul larg. Dacă analizăm dimensiunea etică a acestui articol, concluzia care se impune este că magistratul trebuie să se abțină de la orice activități care ar putea afecta imaginea de imparțialitate și independență a justiției.

Cum se aplică acest articol

Magistratul trebuie să acorde atenție sporită situațiilor de tipul următor:
• întâlniri regulate (socializare) cu politicieni;
• legături de prietenie / relații apropiate cu politicieni;
• participarea la diverse evenimente (lansări de cărți din domeniul juridic / nunți / botezuri / petreceri) organizate de politicieni sau la care sunt prezenţi politicieni;
• în cazul deținerii unor funcții administrative de orice natură (detaşare la Ministerul Justiţiei, la alte ministere ori instituţii altele decât sistemul judiciar), magistratul trebuie să fie întotdeauna conștient că independenţa sa poate fi afectată;
Exprimarea unor convingeri politice sau religioase de către magistrați poate afecta imaginea sistemului judiciar ca fiind independent și imparțial. Această limitare are în vedere și participarea la demonstrații publice care, prin asocierea judecătorului sau procurorului cu anumite vederi sau obiective politice, poate crea ulterior o percepție a acestuia ca având o atitudine părtinitoare, diminuând astfel autoritatea sa ca magistrat.
Având în vedere că justiția este a treia putere în stat (pe lângă puterea legislativă și cea executivă), reprezentând puterea care asigură în situații concrete echilibrul corect între diverse interese, și ținând cont de principiul supremației legii (guvernul este supus propriilor sale reguli), este preferabil ca magistrații să păstreze distanța față de politică pentru a nu fi compromiși pe plan profesional(…)
Se poate întâmpla ca magistratul să primească invitații la petreceri, întâlniri, evenimente sociale sau sportive. În astfel de situații, magistratul trebuie să își pună următoarea întrebare: de ce sunt invitat? Sunt invitat pentru că dețin funcția de judecător / procuror sau pentru că cel care a lansat invitația este un prieten apropiat (din anii de școală, de exemplu)? Răspunsul la această întrebare determină atitudinea pe care trebuie să o adopte magistratul”.

Laura Kovesi a participat, pe 6 decembrie 2009, la o reuniune alături de un grup de politicieni care, doar cîteva zile mai tîrziu, aveau să anunțe lansarea unui partid nou, UNPR.
A participat la o reuniune la care au mai venit și șefi ai serviciilor secrete, un domeniu la fel de ”periculos” pentru justiție ca și politicul, și la care s-au discutat prioritar chestiuni electorale.

Șefa Parchetului General și, ulterior, a DNA a participat, senină, în ultimii ani, conform abundentelor relatări din presă, și la reuniuni soldate cu tăieri de porc și vin fiert, unele alături de politicieni, altele, alături de angajați ai unor ambasade străine la București (vezi cazul Darren White), la nunți precum cea a fiicei lui Gabriel Oprea, unde patru din cinci invitați erau politicieni, la paranghelii prin podgoriile lui Ghiță șamd.

Laura Kovesi nu doar a încălcat Codul deontologic al magistraților.
Ea l-a înjunghiat, pîrlit, jupuit și i-a ronțăit complet șoricul.
Sub ochii duioși ai CSM, care a uitat să aplice propriile norme. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

4 Comentarii

  1. […] DNA sau la Parchetul general. De aceea, așa cum arată Bogdan Iacob într-un excelent text de pe ImPolitics.ro, invocînd Codul deontologic stabilit chiar de CSM, magistrații trebuie să evite pe cît posibil […]

  2. Dle Ghiulbenghian
    Cercetarile se fac in 2017, iar baschetbalista ar putea fi trasa la raspundere pentru ce a facut conform codului deontologic al CSM. Nu cred ca in 2009, magistratilor le era permis sa se traga de sireturi cu politicienii…..

  3. https://letsdownloads.com/ Codul deontologic al magistraţilor a fost aprobat în anul 2005, in 2016 a fost adoptat Ghidului elaborat de CSM

  4. Marele Gogoman aburește lumea la ordin!

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *