CURS VALUTAR
rosca-stanescu-4

Ofițerii acoperiți și ofițerii infractori

0 comentarii / 293 vizualizări / 5 ianuarie 2017

Cunoscutul analist politic Cozmin Gușă deplânge, într-o postare recentă, faptul că o serie întreagă de ofițeri acoperiți sunt deconspirați și, prin aceasta, culpabilizați. El afirmă că cei racolați de serviciile de informații nu fac altceva decât să își îndeplinească o îndatorire patriotică. Iar munca lor este necesară. În plus, de multe ori, acuzațiile sunt false, adică neîntemeiate pe dovezi. Am un cu totul alt punct de vedere.
Este adevărat că, de cele mai multe ori, cei care acuză diverse persoane că funcționează în calitate de “acoperiți” o fac în baza unor probe circumstanțiale. Adică îndoielnice. Este aproape cu neputință ca cineva să poate prezenta, în acest sens, probe concrete și de nezdruncinat. Pentru că apartenența la servicii a respectivelor persoane este ea însăși secretă. Și garantată de o lege a secretului de stat. Asta împiedică orice șef de serviciu secret să răspundă unor întrebări oficiale legate de apartenența ori neapartenența unei persoane la organizația respectivă. Pe de altă parte, este la fel de adevărat că, dacă urmărim cu atenție activitatea unor persoane din mediul politic sau din justiție sau chiar din sindicate, ca să nu mai vorbim de activitatea unor așa-ziși jurnaliști, nu avem cum să nu observăm că, de fiecare dată, cu obstinație chiar, acestea se plasează de partea serviciului secret și devin militanți ai încălcării drepturilor omului ori a unor drepturi procesuale. Nu este deloc complicat să observi, în Parlament de pildă, care sunt politicienii care au inițiat și susținut, în beneficiul serviciilor secrete, legi de tip Big Brother care au fost declarate neconstituționale. Și, la fel, nu este greu de observat cine sunt cei care au blocat sistematic acte normative de natură să cenzureze excesele serviciilor secrete.
Îi recunosc dreptul domnului Cozmin Gușă de a susține importanța pe care o au serviciile screte pentru protejarea siguranței naționale a statului român. Pot merge atât de departe, încât să admit și faptul că mulți dintre oamenii serviciilor secrete sunt animați de sentimente autentic patriotice. La fel cum, de altfel, sunt și cei mai mulți dintre românii care nu fac parte din serviicile secrete. Dar unde-i lege, nu-i tocmeală.
Și în acest sens, pentru a nu mai lăsa loc niciunei confuzii, îi semnalez analistului Cozmin Gușă, pentru a-l ajuta să își nuanțeze, în viitor, opiniile, că există câteva domenii în care legea interzice în mod imperativ infiltrarea cu agenți acoperiți ori cu agenți de influență. În Parlament. În justiție. În Executiv. În sindicate. Este adevărat, în România, este încă posibilă, legal, infiltrarea redacțiilor. Spre deosebire de Germania de exemplu, unde acest fapt este ilegal.
Prin urmare, un agent acoperit sau un agent de influență care se mișcă într-un spațiu aflat sub o interdicție legală nu este un patriot român. Este pur și simplu un infractor. Iar despre nocivitatea unor asemenea infiltrări au fost furnizate, până în prezent, suficiente dovezi pentru a nu mai lăsa loc vreunui comentariu.
Este deci, domnule Cozmin Gușă, cât se poate de legitm ca, atunci când asociem un anumit tip de comportament al unui om politic cu pregătirea specială a acestuia în cadrul Academiei de Informații SRI și cu modul în care este promovat, să tragem concluzii și să lansăm cuvenitele semnale de alarmă. Și cu atât mai important este să facem acest lucru atunci când vorbim despre componența unui Guvern unde, de asemenea, infiltrarea este interzisă prin lege.
De ce nu mi-aș pune, de pildă, întrebarea și de ce nu i-aș întreba pe alții dacă nu care cumva serviciile “si-au făcut treaba” și în cazul noului Guvern Grindeanu și de aceea este atâta liniște și pace. Ar fi ilegitim să ne gândim la persoana care ocupă funcția de ministru al Comunicațiilor și să observăm care a fost traiectoria acestei tinere speranțe numită Augustin Jianu? Și dacă nu care cumva acesta a fost anume plantat într-o poziție cheie guvernamentală, poziție din care ar putea, în viitor, să ne tragă în cap cu o lege de tip Big Brother? Și dacă da și da, putem oare vorbi despre un patriot? Sau vorbim despre un individ care încalcă legea și se află sub dublă comandă? (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *