CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Orban câștigă pentru ce nu spune și nu face

2 comentarii / 2713 vizualizări / 31 mai 2017

Din datele preliminare, așa cum rezultă ele din organizațiile județene, bătălia din PNL pare tranșată. În favoarea lui Ludovic Orban. Este momentul să analizăm direcția în care se va îndrepta acest partid după Congres. Iar pentru a afla răspunsul exact, este vital să încercam să înțelegem care sunt motivele ce stau la baza victoriei lui Ludovic Orban împotriva adversarului său, Cristian Bușoi.
În mod deliberat, nu mă voi referi decât în treacăt la Viorel Cataramă. Indiferent cu ce mesaje vine acesta, el nu poate câștiga bătălia pentru președinția partidului, pentru că nu este susținut de către filialele acestuia. În discuție nu mai rămân decât cei care, de la bun început, au fost principalii competitori, respectiv Ludovic Orban și Cristian Bușoi. Am început prin a afirma că se profilează din ce în ce mai clar victoria primului. Oare de ce?
Referitor la trei teme dintre cele mai presante, este de remarcat că Ludovic Orban și Cristian Bușoi adoptă poziții similare. Cele trei teme sunt: poziția total conciliantă a vechilor liberali față de noii liberali proveniți din PDL, raportarea la tema justiției și, în fine, susținerea lui Klaus Iohannis pentru un al doilea mandat prezidențial. Sunt singurele teme care stârnesc vreun ecou în populația liberală și care ar fi de natură să facă diferența dintre candidați. În rest, există doar nuanțe care, în mod evident, le scapă celor mai mulți dintre viitorii participanți la marele Congres. Și dacă așa stau lucrurile, atunci cum se face totuși diferența între Orban și Bușoi? Ce anume va determina opțiunea finală în favoarea primului? Răspunsul pe care eu îl dau acestei întrebări cu adevărat provocatoare este că liberalii îl vor alege pe Orban nu pentru ce spune și nici măcar pentru ceea ce promite că va face, ci mai degrabă pentru ce cred ei că va spune după alegeri și pentru ce cred ei că va face Orban după ce se va instala ca președinte. Dacă am dreptate, atunci s-ar putea ajunge la concluzia că Ludovic Orban are un comportament duplicitar. Semnalizează stânga pentru a vira în dreapta și promite un lucru pentru a face contrariul. Și, în mod paradoxal, tocmai de aceea va fi ales. Cum este posibil?
Este foarte posibil! PNL s-a lăsat împins, din mai multe motive, în colțul ringului și într-o poziție în care nu a făcut altceva decât să încaseze lovituri după lovituri. Comportamentul pe termen mediu al acestui partid a fost de tip sinucigaș. A întârziat neîngăduit de mult fuziunea, transformad acest proces într-o continuă și păguboasă harță în plan intern, de jos până sus, în întreaga structură a partidului. S-a raportat papagalicește și cu totul neliberal la tema justiției și a drepturilor omului, nefăcând altceva decât să îl îngâne pe președintele Klaus Iohannis. Iar în ceea ce îl privește pe Klaus Iohannis, PNL a susținut nenuanțat și necondiționat absolut toate demersurile acestuia, unele extrem de greșite, cea mai mare dintre erori dovedindu-se a fi Guvernul Cioloș în general și a persoanei fostului premier în special. În aceste condiții, nu este de mirare că acest partid și-a sacrificat, pe altarul unei justiții care de multe ori s-a dovedit a fi injustiție, cei mai importanți luptători ai săi, și-a sacrificat principiile liberale, a renunțat la mesajul național, a abandonat și a pierdut segmente întregi de electorat și a sfârșit prin a pierde rușinos atât alegerile locale, cât și alegerile parlamentare.
Klaus Iohannis însuși, împreună cu sistemul care l-a susținut și îl va mai susține până când, nu peste mult timp, va veni momentul să îl abandoneze, a jucat duplicitar și cinic în raport cu partidul care l-a promovat în cea mai înaltă funcție în stat. A susținut atât pe furiș, cât și vizibil, mai târziu, un venetic, în persoana lui Dacian Cioloș, pe care a încercat din răsputeri să îl împingă în fruntea PNL. A susținut un partid creație a laboratoarelor SRI, la fel cum, altă dată, a fost UNPR, de această dată numit Uniunea Salvați România, imaginându-și că, servindu-se de această făcătură, va putea, în ciuda opțiunilor electoratului, să formeze o majoritate parlamentară în jurul său, dar cu un PNL extrem de bine controlat. I-a impus acestui partid reguli diabolice, care, aparent, garantau igiena morală, dar, în realitate, au eliminat cu cinism și în mare viteză tot ce a fost mai bun și mai viguros în acest partid. Și cel mai grav lucru este, cum arătam și mai sus, că, în mare viteză, Klaus Iohannis a reușit să compromită atât substanța națională, cât și substanța liberală a partidului pe care, vremelnic, l-a condus, dar pe care l-a tratat doar că pe o simplă trambulină.
Aceste teme pot fi, desigur, dezvoltate, dar ceea ce este esențial de reținut e faptul că, pentru PNL, Klaus Iohannis s-a dovedit și se dovedește a fi o veritabilă piatră de moară.
În aceste condiții, cei mai mulți liberali optează, încă de pe acum, pentru Ludovic Orban. Nu pentru ceea ce acesta declară sau spune că va face, ci exact pentru ce el nu declară și nu spune, dar cred susținători săi că va face. Ca și Cristian Busoi, el s-a prezentat umil la Cotroceni pentru a-i face lui Klaus Iohannis un jurământ de credință. În sensul că, odată ajuns președinte al PNL, îi va susține candidatura pentru un al doilea mandat, ceea ce, implicit, înseamnă că PNL va merge în continuare în siajul acestuia. Sub toate aspectele. Dintre care unele au fost subliniate mai sus. În același timp, liberalii cred că Orban, versat politician fiind și profund liberal, a depus la Cotroceni un fals jurământ de credință. Și că, în realitate, odată ajuns președinte, el va arunca peste bord întreg balastul care a tras la fund acest partid.
Dar ceea ce îmi imaginez eu, ceea ce eu afirm că se va întâmpla nu putea să îi scape nici lui Klaus Iohannis și nici analiștilor din SRI, care încă îl susțin. De ce totuși, în aceste condiții, Ludovic Orban a fost lăsat să zburde? Este timpul să spunem că domnul Klaus Iohannis nu mai are încotro. Tentativa cu Dacian Ciolos transformat în locomotivă politică a eșuat. La fel cum a eșuat și guvernul său. Scenariul cu USR transformat în partid locomotivă a fost, la rândul său, atât de prost scris, încât pur și simplu nu a mai funcționat nimic în acest plan. Iar Nicușor Dan a fost atât de temeinic abandonat, încât formațiunea sa politică este, astăzi, lipsită de orice punct cardinal. Klaus Iohannis folosește totuși PNL ca o ultimă redută. Fiindu-i foarte greu, dacă nu cumva imposibil, să blocheze ascensiunea lui Ludovic Orban, se face că îl crede pe acesta când liderul liberal îi jură credință și își imaginează că îl poate lovi oricând, chiar și după ce acesta va fi ales președinte, și că îl poate înlocui, la momentul oportun, fix înaintea alegerilor, cu un om de casă. Cum anume? Simplu. Inventând un nou denunțător. Un nou caz Urdăreanu. Mai mizează Klaus Iohannis, poate, pe lașitatea lui Orban. Care continuă, în mod vizibil, să se teamă că procurorii îl vor execută, montându-i una dintre obișnuitele făcături.
Între acești parametri, ținând de psihologia politică, de tristele realități românești, dar și de imaginarul din interiorul PNL, se joacă aceste alegeri, statutul real, de partid de opoziție, al PNL și viitorul lui Ludovic Orban de mare jucător său de jucător minor. Și speranțele lui Klaus Iohannis în obținerea unui al doilea mandat, proiect din ce în ce mai improbabil. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. mi-e simpatic Orban, e muzical, bea de stinge si conduce demential, gata sa faca oricand un alt accident, este ideal pentru a conduce un partid si a-l ingropa defintiv!!

  2. Eu nu cred ca va castiga Orban!Securistii se vor mobiliza sa-l scoata pe Busoi.Pe de alta parte, Iohannis cred ca stie ca nu va mai prinde alt mandat..

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998