Ca în fiecare an electoral, puțin înaintea campaniei reizbucnește controversa clasică: totuși, cîți români au drept de vot în țara noastră? O întrebare care se anunță mai dificilă decît pare, dovadă că între numărul alegătorilor anunțat azi oficial și cel al populației la ultimul recensămănt apar niște uriașe semne de întrebare.

Concret, Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit că în listele electorale permanente întocmite la nivelul unităților administrativ-teritoriale sunt înscriși 18.303.915 cetățeni cu drept de vot, potrivit unui comunicat al Guvernului remis Agerpres.

Numărul este cel puțin suspect, însă, după cum vom arăta în cele ce urmează.

La recensămîntul din 2011, Institutul Național de Statistică a stabilit că România are o populație totală stabilă de 20.121.641 persoane, față de 21.680.974 în 2002 și 22.810.035 în 1992.

O scădere care respectă datele permanente privind mortalitatea și demografia post-decembriste.

Potrivit acelorași date ale recensămîntului din 2011, însă, numărul total al tinerilor sub 19 ani este de

4.298.099.

Datele de pe siteul INS nu ne spun exact cîți tineri sunt între 18 și 19 ani, pentru a calcula numărul exact al minorilor, dar media pe fiecare an de vîrstă ar fi în jur de 226.000 de tineri.  Scăzînd, deci, 226.000 din totalul de 4.298.099 rezultă în jur de 4.072.099 copii și tineri fără drept de vot.

Or, dacă adunăm numărul minorilor fără drept de vot (fără a mai vorbi de nebuni și de pușcăriașii lipsiți de drepturile de vot) cu cel al electorilor rezultă o populație totală de 22.376.014 români.

Adică, aproape la fel de mulți ca în 1992, sensibil mai mulți decît în 2002 și mult mai mulți decît afirmă recensămîntul din 2011.

Să punem problema altfel, și să spunem că aceștia sunt doar românii din interiorul granițelor.  Nici așa nu ne lămurim, însă: dacă la numărul respectiv de români comunicat de INS după ultimul recensămînt am adăuga cifra estimativă a celor plecați din țară, adică în jur de 2,8- 3 milioane, lucrurile s-ar complica și mai tare, pentru că ar rezulta că populația României, per ansamblu, e în creștere zdravănă și nu în scădere, așa cum relevă de ani de zile diferența dintre natalitate și mortalitate despre care vorbeam mai sus și care îngrijorează sever specialiștii. De altfel, președintele INS, Tudorel Andrei, afirma că populația țării a scăzut chiar și în intervalul 2011-2012, adică în anul de după recensămînt.

Una peste alta, România pare să fie singura țară din lume ale cărei guverne, de ani de zile, nu pot răspunde coerent la cea mai simplă întrebare: ce populație avem?

Nu pot? Sau există interese politice clare pentru care se întreține această stupidă confuzie? (Bogdan Tiberiu Iacob)