Puţină lume ştie că povestea de la Roşia Montană e veche de mai bine de un deceniu. Şi mai puţină lume îşi dă seama că startul acestui PROIECT CRIMINAL PENTRU ROMANIA a fost dat de un membru de seamă al puterii care ne conduce astăzi, şi anume de Radu Berceanu.

În 1998, Guvernul CDR (compus din PD si UDMR, adică o buna parte din formula actualei coaliţii), promoveaza Legea Minelor, în baza căreia exploatarea auriferă de la Roşia Montană avea să treacă, un an mai târziu, în atribuţiile Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST Deva. Interesant este faptul ca Radu Berceanu a semnat in 1999 decesul singurului potential concurent al canadienilor de la Gabriel Resources, societatea RoşiaMin (filială a Minvest Deva), prin elaborarea Strategiei de Restructurare a Companiilor din Minerit (Ordonanta nr.75 din 25 martie 1999). După o logica perfect…interesata, în anul 2000, acelaşi Radu Berceanu aproba, printr-o simplă scrisoare, transferul licenţei de exploatare de la MINVEST Deva la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Motivul transferului: MINVEST Deva nu mai avea unitate specializata in exploatarea aurului de la Rosia Montana fiindca societatea RosiaMin tocmai fusese inchisa de … Radu Berceanu !!!

În prezent, după ce ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemn Hunor, a semnat avizul de descărcare arheologică iar singurul lucru care mai stă în calea exploatării este numai avizul de mediu al ministrului Borbely, Roşia Montană îşi poate lua rămas bun şi de la patrimoniul ei natural şi de la cel cultural, unic în lume, cu o vechime de peste 2000 de ani (este vorba de câţiva kilometri de galerii romane de o valoare nu doar culturală, ci şi identitară, inestimabilă). Mai mult decât atât, zona va fi supusă unui proces monstruos de desfigurare şi unui pericol uriaş de poluare, datorită procesului de extracţie ce se va realiza cu ajutorul de peste 200 de milioane de kilograme de cianuri. În paranteză fie spus, s-a constatat că la nivel global mineritul consumă 10% din energie, ameninţă 40% din suprafeţele împădurite, oferind doar 0.5% din totalul locurilor de muncă. De asemenea, contribuţia mineritului la produsul brut mondial e de numai 0.9%…

Ignorând la modul impertient toate acestea, puterea face însă presiuni pentru demararea procedurilor, preşedintele însuşi susţinând public un PROIECT CRIMINAL PENTRU ROMANIA. Traian Băsescu a adoptat în acest sens atitudinea „patriotului grijuliu”, încercând să ne convingă de „imensul” câştig al statului român de pe urma activităţii RMGC.
Aşa cum vom demonstra in continuare, câştigul statului roman e doar o vorbă goală câtă vreme, potrivit documentelor oficiale, sumele declarate de 4 miliarde USD care ar urma să se constituie in venituri pentru o perioadă de 18 ani nu sunt o obligativitate din partea RMGC, ci o pură estimare. De altfel, conform itemilor contractuali, încasarea redevenţelor de către stat poate începe abia la 3 ani de la aprobarea proiectului iar pentru dividente sunt necesari chiar 6 ani. Asta ca să nu mai spunem că, în calitate de acţionar majoritar, Gabriel Resources are dreptul prioritar şi exclusiv de a cumpăra acţiunile statului român, caz în care profitul Romaniei va fi zero absolut. Dar sa facem o analiza aplicata pe baza cifrelor prezentate de RMGC chiar pe site-ul propriu www.rmgc.ro :
Varianta RMGC Varianta MS
Cantitatea de aur existenta la Rosia Montana 314 tone aur si 1.480 tone argint
Venituri din vanzarea aurului si argintului 7,50 mld USD 20,84 mld USD
Impozite/taxe/redevente buget stat/local 1,80 mld USD 1,20 mld USD
Economia Romaniei(bunuri,servicii,forta munca) 2,40 mld USD 1,89 mld USD
Investitii totale 1,70 mld USD 1,50 mld USD

In final deci RMGC va putea ramane cu un profit de peste 16 miliarde USD din afacerea de la Rosia Montana, nu de 1,3 miliarde USD cat indica in planul de afaceri. Am facut acest calcul simplu fara sa tin cont de faptul ca RMGC a declarat ca actionarul principal Gabriel Resources va obtine 1,3 mld USD sub forma de dividende si ca suma de 16 miliarde USD va trebui impozitata cu 16%+16% ca sa ajunga sub forma de dividende, fiindca se stie ca marile companii internationale au departamente specializate in preturi de transfer, adica in mutarea profitului dintr-un regim fiscal dur (cum e al Romaniei) într-unul mai prietenos (offshore) si deci cei 16 mld USD nu vor fi vizibili sub forma profitului in firma din Romania (RMGC) ci mutati prin intermediari in paradisuri fiscale unde impozitarea este foarte redusa. Iar eu nu cred ca Gabriel Resources va face altfel decat majoritatea multinationalelor din Romania in privinta mutarii profitului…
Trebuie precizat ca in „varianta MS” am luat in calcul preturile medii ale aurului ai argintului comunicate de BNR in ultimele zile, adica 60 USD/gram aur, respectiv 1,35 USD/gram argint sau 60 milioane USD/tona aur respectiv 1,35 milioane USD/tona argint. Insa eu apreciez faptul ca pretul aurului va creste semnificativ in urmatorii ani pana spre 100 milioane USD/tona de aur si deci cele 314 tone de aur vor putea valora cu peste 10 miliarde USD mai mult decat acum !!!
Culmea insa in varianta RMGC, planul de afaceri prezentat chiar pe site-ul propriu (www.rmgc.ro) are la baza un pret de 900 USD/uncia de aur si 12,5 USD/uncia de argint, adica 28,5 USD/gram aur respectiv 0,40 USD/gram argint, valori net inferioare celor existente acum in Romania sau pe pietele internationale de profil. In fapt RMGC a subevaluat cu buna stiinta veniturile pentru a lasa impresia ca nu face o mare afacere in Romania ci mai degraba ne face noua un mare bine .
Mai interesant este faptul ca in anul 2000, cand RMGC a primit cadou licenta de exploatare de la Radu Berceanu, pretul aurului se situa undeva la 272 USD uncia, adica 8,63 USD/gram aur.
La acel moment un reprezentant al RMGC avea sa declare presei din Romania ca si la acest pret relativ scazut al aurului, RMGC va putea obtine profit si deci statul roman va avea de castigat !
Daca in anul 2000 la 8,63 USD/gram de aur se putea face profit atunci in 2011 la 60 USD/gram aur cat va fi profitul si mai ales cat va fi comisionul ?
Ca un exercitiu de imaginatie, eu pot sa intuiesc ca se vor avansa comisioane de cateva sute de milioane de dolari dupa inceperea exploatarii de la Rosia Montana urmand ca pe parcurs sa se rotunjeasca suma spre cel putin 1 miliard USD. Vor fi oare suficienti bani pentru actuala putere ca sa cumpere voturile de care are nevoie pentru castigarea alegerilor din 2012 ?
La polul opus insa romanii nu vor castiga mai nimic, fiindca, de exemplu, sunt sanse foarte mici ca RMGC sa plateasca TVA catre Bugetul de Stat deoarece aurul si argintul extras de la Rosia Montana nu va fi comercializat pe piata romaneasca ci exportat si vandut pe pietele internationale (la export nu se plateste TVA). Acest lucru se va intampla si din cauza faptului ca tranzactiile cu aur din Romania sunt purtatoare de TVA din anul…1999, adica exact de pe vremea aceluiasi Guvern CDR-PD-UDMR, care a pus la punct PROIECTUL CRIMINAL PENTRU ROMANIA de la Rosia Montana.
TVA-ul aplicat tranzactiilor comerciale interne cu aur este si motivul pentru care in ultimii 12 ani BNR nu a mai achizitionat aur, fiindca la noi cumpararea aurului te costa cu 24% mai mult decat o achizitie similara din Turcia sau din majoritatea tarilor membre ale UE. De altfel, in afara BNR, nici nu mai exista in Romania potentiali cumparatori pentru cantitati atat de mari de aur sau de argint, tranzactiile anuale din Romania situandu-se undeva in jurul a 15 tone, peste 80% din acestea desfasurandu-se pe piata neagra, tot din cauza TVA-ului.

La toate acestea se adauga faptul ca in Romania va ramane cu un lac de peste 450 milioane metri cubi de substanţe chimice deversate pe o suprafata de 367 ha din Valea Corna, din care cca. 200 milioane de metri cubi vor fi de cianură. Adica vom avea un fel de Vidraru cu cianuri gata oricand sa provoace o catastrofa naturala fara precedent la nivel european si mondial. Sa nu uitam ca un singur gram de cianura este suficient sa omoare un om…

În ultimă instanţă, nici profitul localnicilor, cărora li se promit locuri de muncă şi o viaţă mai bună, nu e unul real. Numărul declarat al angajaţilor de care RMGC are nevoie în procesul de construcţie al minei e de 2300, urmând ca după încheierea acestui proces (cca 2 ani) numărul să se stabilizeze la 800. În acest caz, suma pentru cheltuielile RMGC cu resursele umane nu va depasi 227,8 milioane dolari, suma calculata (generos) pentru un salariu lunar mediu net de 1.000 USD pentru 2.300 de persoane angajate timp de 2 ani pentru constructia minei, plus 800 de persoane angajate timp de maxim 18 ani pentru faza de extractie a aurului si argintului, la acelasi salariu (estimat de mine) de 1.000 USD. Mai mult decât atât, campaniile de presă ale RMGC, care au promovat ideea unei oferte generoase de locuri de muncă, au fost catalogate de Consiliul Român pentru Publicitate drept „înşelătoare”. Cu toate acestea RMGC insistă pe „scoaterea din sărăcie” a zonei, ca şi când aceasta ar fi singura din România unde oamenii nu au oportunităţi de a munci şi trăiesc în condiţii dificile. Ca un exemplu, daca statul si-ar asuma costul iesirii din saracie pentru cei 3.716 locuitori ai comunei Rosia Montana, acestea nu ar depasi (in cel mai bun caz) 50.000.000 USD, valabil pentru un program de credite nerambursabile de maxim 15.000 USD / locuitor , bani cu care s-ar putea crea o serie de proiecte care sa absoarba forta de munca neangajata atat din Rosia Montana cat si din localitatile limitrofe care ar contribui desigur la o crestere substantiala a nivelului de trai in zona. Deci nu cred ca este nevoie sa facem un „cadou” de 16 miliarde USD ca sa scoatem din saracie cateva mii de oameni, cand putem face acelasi lucru cu o suma de peste 300 de ori mai mica si fara riscuri uriase de natura ecologica.

Să mai adaugăm aici şi faptul ca RMGC are serioase probleme financiare. Bilanţurile anilor trecuti sunt sugestive in acest sens, dar punctam doar „performantele” anului 2010: societatea are active de 932.236.287 lei, datorii de 910.018.555 lei si o pierdere de 165.402.226 lei !!! In felul acesta, din cauza datoriilor acumulate de peste 300.000.000 USD, societatea are toate şansele să intre în faliment, daca nu va fi ajutata de actuala putere. Din fericire pentru ea, dar din nefericire pentru romani, Preşedintele Traian Basescu şi Guvernul Boc fac tot posibilul să susţină RMGC cu preţul pierderii a de catre Romania a 16 miliarde USD, al sacrificiului definitiv al localitatii Roşia Montana, din a carei suprafata totala de 4200 ha va fi rasa o buna parte de peste 1200 de ha, dar si cu pretul imens al unei posibile contaminarii a solului, apei si mediului inconjurator, riscuri care pot costa enorm Romania, mai ales in contextul schimbarilor climatice tot mai dese, mai imprevizibile si mai nocive pentru om si natura.(Mugurel Surupăceanu)