Ultima ședință a conducerii PNL a fost marcată de dispute pe marginea unui subiect delicat: banii. Spunem delicat deoarece în partid se comentează tot mai vehement, pe la colțuri, de mai multă vreme, că este cît se poate de neclar cum și unde se topesc banii formațiunii, nu puțini.

Iar una dintre ipotezele de lucru ale cîrcotașilor e că se topesc în salariile uriașe plătite unor oameni de la centru, aleși pe sprînceană, în cheltuieli (cam prea mari) de protocol la sediul central și în comenzi către băieți deștepți apropiați de actuala conducere.
În ședința de luni, discuțiile au pornit de la anunțul intern al lui Ludovic Orban că, în perioada care urmează, se va face un mega-sondaj de opinie, la nivel național, dar și cu ramificații în fiecare județ, pentru ca, pe baza cercetării sociologice, să se stabilească ulterior prioritățile naționale și europene, în perspectiva alegerilor.
O notă proastă, în principiu, pentru un partid care se presupune că e aproape de cetățeni și le știe foarte bine problemele și așteptările.
Dincolo de acest aspect, s-a pus problema cine plătește o asemenea cercetare, extrem de scumpă. Deputatul Florin Roman a propus ca finanțarea să fie suportată jumătate de către filială, jumatate de către secretariatul general, deputatul Virgil Popescu a cerut o împărțire la trei, incluzînd aici și viitori candidați plasați pe liste, în timp ce alte voci, precum a lui Gheorghe Tinel, au cerut ca centrul să suporte un procent mai mare decît filialele.
De aici, nu a mai fost decît un pas, conform surselor noastre, pînă la deschiderea unui front mai larg: nemlțumiți de pretențiile teritoriului, liderii centrali au ridicat problema datoriilor istorice ale filialelor, Orban anunțînd că niciuna dintre ele nu va putea desemna vreun candidat pînă nu achită integral restanțele.
I-a ținut isonul secretarul general, Robert Sighiartău, care a comentat că sunt filiale cu restanțe de un an de zile și că centrul ar suporta fără probleme procente mai mari (chiar și 80%) din costul sondajului dacă toată lumea și-ar plăti datoriile.
Finalmente, a rămas bătut în cuie că mega-sondajul va fi plătit 50% de către filialele județene și 50% de către secretariatul general al PNL.
O soluție care nu satisface deloc teritoriul, în condițiile în care, cum spuneam, e tot mai neclar unde se duc banii partidului, aflat mai mereu în criză financiară. PNL primește anual de la bugetul statului peste 4 milioane de euro, conform legii 334/2006, fiecare parlamentar plătește 500 de lei lunar, iar aleșii locali plătesc și ei contribuții lunare ceva mai mici. Parte din acești bani se suspectează că sunt dirijați de liderii centrali unor apropiați, în numele prestării de diverse servicii.
Spre exemplu, marele sondaj se aude că va fi încredințat unui institut de sondare care a lucrat în ambele campanii din 2016 pentru PNL, furnizînd estimări care s-au dovedit departe de realitate. Luată la bani mărunți, conducerea institutului a furnizat o scuză jenantă: românii s-au învățat să mintă în legătură cu opțiunile politice.
Dacă problema banilor va fi rezolvată discret ori, dimpotrivă, scandalul va lua amploare pe măsură ce se apropie alegerile, rămîne de văzut. Deocamdată, însă, demisia prim-vicepreședintelui Ilie Bolojan și refuzul bizar al PNL de a depune o moțiune de cenzură speculînd prompt criza din interiorul PSD sunt dovezi clare că apele în partid se tulbură, în loc să se limpezească. (Bogdan Tiberiu Iacob)