CURS VALUTAR
rosca stanescu (4)

Spionajul între paranteze

0 comentarii / 203 vizualizări / 2 august 2017

În Inpolitics, Bogdan Tiberiu Iacob sesizează o situație extrem de gravă, care vizează Serviciul de Informații Externe. După demisia lui Răzvan Ungureanu, spionajul românesc nu mai are șef. A trecut aproape un an. Valul de pensionări ar putea atinge acum la vârf SIE, într-un mod pe cât de inedit, pe atât de periculos. Ar putea și ar urma să iasă din schemă atât generalul Silviu Predoiu, prim adjunct al inexistentului director SIE, cât și mâna sa dreaptă, generalul Vasilică Sarcă. În aceast situație, serviciul de spionaj al României ar fi total decapitat. Ce soluții are Klaus Iohannis?
Natura parteneriatelor euro-atlantice ale României, în special în domeniile apărării și securității, pun acest stat în situația de a investi cu puteri depline un partener de dialog și de acțiune al serviciilor din Statele Unite și Uniunea Europeană. A plecat directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu și nu plânge nimeni în urma gestului său. Dar urmează să plece și cei doi directori operativi. Prin pensionare. Și o vor face. Ceea ce înseamnă că, de urgență, președintele Klaus Iohannis trebuie să identifice persoane potrivite la vârful SIE. Pe care să le poată numi. În ceea ce-l privește pe directorul Serviciului, are în mod obligatoriu nevoie de acordul majorității parlamentare. Asta îl obligă să negociereze cu PSD. Tocmai din acest motiv nu a fost încă identificat și instalat un înlocuitor pentru Mihai Răzvan Ungureanu. Dar situația nu poate continua așa. Mai ales dacă pleacă și următorii doi pe scară ierarhică. Din motive de sporuri la pensie.
În consecință, Klaus Iohannis trebuie să găsească o soluție. Care ar putea fi?
Președintele are posibilitatea, în măsura în care nu se înțelege, în urma unei negocieri, cu majoritatea PSD, să mai amâne o dată temporar investirea directorului SIE. Chiar dacă o asemenea amânare ar aduce prejudicii României. În schimb, dacă Predoiu și Sarcă se pensionează, Klaus Iohannis este obligat ca, de urgență, să numească alte persoane în locul acestora. Măsură pe care o poate întreprinde și fără aprobarea majorității parlamentare. Este de presupus așadar că, în perioada imediat următoare, vom asista la schimbări la vârf și în structura de conducere a acestui serviciu de informații.
După spectaculoasele mutații petrecute în conducerea și în filozofia Serviciului Român de Informații, după demiterea și numirea de la STS, este așadar cât se poate de previzibil să ne așteptăm și la importante mutări pe tabla de șah la SIE. Ține de logica matematică ca și în SPP să se întâmple la fel. Ce rezultă?
Pe parcursul acestui an, când vom trage linia, vom observa că președintele Klaus Iohannis va fi reușit să-și instaleze oamenii de încredere în întreaga structură a serviciilor secrete. Cu ajutorul acestora și a altor instituții de forță, unde-și poate exercita influența, Klaus Iohanns va reuși să creeze în preajma bătăliei pentru cel de-al doilea mandat, în cel mai rău caz un front neutru. Iar în cel mai bun caz un aliat extrem de puternic și de natură să suplinească absența unui vehicul politic la fel de puternic și de eficient. Care, în principiu, ar trebui să fie PNL.
Dar PNL își va da examenul de maturitate abia târziu, în toamna acestui an. Ce înseamnă acest examen de maturitate?
Ludovic Orban ar trebui să construiască până atunci un mecanism extrem de viu, de atractiv atât pentru bazinul electoral abandonat, cât și pentru cel existent, să iasă în față cu un program politic adecvat și să devină principalul actor al Opoziției. Pentru moment, acest loc este ocupat nu de un partid poltic, ci de o persoană, respectiv de către Klaus Iohannis. Abia apoi programul și obiectivele lui Klaus Iohannis pentru finalul primului mandat și pentru cel de-al doilea mandat ar trebui ajustat cu programul încă neclar al PNL.
Altfel, Klaus Iohannis va trebui să intre în cursa prezidențială susținut nu atât de un partid politic, cât mai degrabă de instituțiile de forță pe care le va reforma așa cum crede de cuviință. Ceea ce nu este prea democratic.
De aceea, schimbările la vârf și reforma din SIE, după modelul schimbărilor la vârf și reformei din SRI, au o importanță crucială. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *