În ipoteza, din ce în ce mai vehiculată, a unui guvern de uniune națională promovat după alegeri, întregul scrutin electoral devine inutil. O cheltuială și un efort fără niciun rost. O simplă schimonosire a democrației. De fapt, o schilodire. Chiar insistența vehiculării acestui proiect de către responsabilii politici lipsește, treptat, de conținut procesul democratic al alegerilor.
De ce se prezinte cetățenii oricărui stat democratic la vot? Ce urmăresc ei să obțină? În esență, să se pronunțe, în acest fel, asupra politicii care urmează să fie făcută. În plan intern și extern. O asemenea politică este apanajul guvernului și al președintelui. Alegerile care urmează să aibă loc în curând sunt pentru formarea viitorului Parlament. Opțiunile cetățenilor determină, în final, constituirea unei anumite majorități parlamentare, care va desemna un anumit guvern ce va face o anumită politică internă și externă. Acesta este, în esență, motivul pentru care oamenii fac efortul de a vota. Își îndeplinesc astfel o datorie cetățenească, dar în același timp își servesc propriile obiective.
Dacă acest vot nu are valoare, dacă, peste acest vot, vine cineva și pune un guvern care nu are nicio legătură cu votul, guvern care face o politică care nu are nicio legătură, la rândul ei, cu ceea ce doresc cetățenii, atunci procedura electorală nu reprezintă decât un efort și un cost inutile. Singura rațiune fiind aceea de a-i crea impresia că România este un stat democratic. Când, de fapt, nu este.
Să considerăm că sondajele comandate și de unii și de alții sunt, în linii mari, corecte. Conform acestor sondaje, după renumărare, PSD ar avea între 40 și 45% din totalul voturilor exprimate. În timp ce PNL abia s-ar apropia de 30%. Ar urma să mai intre două, trei partide în Parlament, cu punctaje reduse. UDMR și ALDE, aproape cu certitudine. PNL, partidul pe care președintele Klaus Iohannis încearcă să îl împingă la putere și nu reușește decât să îl tragă în jos, nu are nici cea mai mică șansă de a nominaliza, în mod democratic, un guvern. Și pornind de la această realitate, consilierul prezidențial pentru politică a lansat, cu mai multă vreme în urmă, ideea unui guvern de uniune națională.
Imediat după ce au avut loc alegeri democratice și în condițiile în care țara nu se află totuși în război, un guvern de uniune națională înseamnă, pur și simplu, un act de trădare față de cetățenii care au votat pentru un guvern politic. Aparținând fie dreptei, fie stângii. O asemenea trădare nu se poate face decât de către trădători. Trădătorii care contează în această conjunctură a anului 2016 sunt exclusiv membri ai partidului care obține cel mai bun punctaj. Și care poate decide, pentru că are puterea necesară dată de electorat, dacă va fi format un guvern în baza voinței cetățenilor sau dacă România va avea parte de o combinație creata în laboratoarele “sistemului”. Acest partid este, fără doar și poate, PSD. Deci, de PSD depinde dacă se pretează sau nu la o mascaradă. De fapt, răspunderea o poartă, că de obicei, conducerea. Iar la vârful conducerii se află Liviu Dragnea.
Prin urmare, dacă Liviu Dragnea și dacă întreagă conducere PSD sunt hotărâți să participe la alegeri libere, să respecte votul cetățenilor și să nu se preteze la o măgărie, atunci ar trebui să le ofere acestora, încă de acum, asigurări în acest sens. PSD poate adopta un document prin care să își exprime voința de a lucra pentru o majoritate parlamentară capabilă să ofere României un guvern politic. Și, de asemenea, PSD are obligația să își ia un angajament ferm în fața națiunii române că nu va ceda sub nicio formă presiunilor și nici măcar șantajului, în scopul de a consimți la abandonarea puterii oferite de cetățeni, prin constituirea unui guvern de uniune națională.
Și această solicitare, vă rog să mă credeți, vine din partea unui liberal. Tot eu solicit și PNL, în măsura în care mai este un partid politic și nu doar o anexă a “sistemului”, să se angajeze public în același sens. Altfel, votul cetățenesc este inutil. (Sorin Roșca Stănescu)