CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

2009-2020. Marile intrebari ale pandemiilor. Sau cind istoria se repeta pe spatele cetatenilor

3 comentarii / 3264 vizualizări / 13 decembrie 2021

Pandemia de Covid 19 nu s-a încheiat, dar lista întrebărilor pe care le-a născut comportamentul ciudat al guvernelor lumii crește vertiginos. Și la fel crește și neîncrederea oamenilor. E ceva nou? Nici pomeneală. La fel s-a derulat și ultima pandemie, cea din 2009. Diferă azi doar proporțiile. Malițioșii ar putea specula că pandemia anterioară a servit drept ”calibrare” celei actuale; sigur e că fix aceleași întrebări majore care se pun azi s-au pus și la penultima pandemie și încă la nivelul cel mai înalt.

La un de la încheierea pandemiei de gripă porcină, din 2009-2010, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 7 martie 2011, s-a dezbătut un amplu raport întocmit de raportoarea franceză Michèle Rivasi, în numele Comisiei pentru Sănătate, pe marginea măsurilor luate de guvernele europene în timpul acesteia.
Atît raportul în sine, cît și luările de cuvînt ulterioare au scos în evidența o serie de probleme majore.

Între acestea:
– Lipsa coordonării între statele europene întru combaterea pandemiei, ceea a condus la haos decizional
– Exagerarea pericolului de către OMS, ceea ce a condus la cheltuieli și măsuri nejustificate
– Refuzul producătorilor de vaccinuri de a-și asuma responsabilitatea pentru eficiența acestora
– Lipsa transparenței în privința evaluării tratamentelor
– Efectele secundare nedorite pe care le-au avut vaccinurile
– Jocul făcut de marile companii farmaceutice, care au exagerat pericolul coronavirusurilor
– Controversele pe marginea vaccinării copiilor
– Prezența reprezentanților Big Pharma în structurile de luare a deciziilor guvernamentale
– Secretizarea numelor experților consultați de autoritățile europene de sănătate publică
– Constatarea că în țările care nu au dus campanii ample de vaccinare mortalitatea nu a fost mai mare decît în celelalte
– Recurgerea la vaccinuri insuficient testate și analizate șamd

Au trecut zece ani de la precedenta pandemie și putem constata că absolut niciuna dintre problemele semnalate în Raportul Rivasi nu a fost lămurită, ba dimpotrivă, ele s-au agravat. Tot ce a fost înfierat atunci se regăsește azi la cote încă mult mai mare.
Niciun progres, nicio ameliorare.

Între cele două pandemii diferența e doar la nivelul agresivității coronavirusului, dar nimic în privința modurilor de acțiune ale guvernelor, mai ales cele europene.
Aceleași erori – dacă au fost erori! -, aceleași neajunsuri, aceleași suspiciuni, aceleași acuzații.
”Ar fi interesant de aflat cine a beneficiat de această dezinformare, fără a mai vorbi de cine își va asuma responsabilitatea pentru situația declanșată” puncta la acea vreme un europarlamentar.
O întrebare mai mult decît actuală.

Mai jos, prezentăm luările de cuvînt ale europarlamentarilor vremii pe marginea Raportului Rivasi:

Michèle Rivasi, raportoare. – (FR) Dle președinte, ne amintim cu toții vâlva stârnită de gripa H1N1 în 2009. Primele cazuri au fost raportate în urmă cu aproape doi ani, la 25 martie 2009, iar OMS a declarat nivelul 6 de alertă la 11 iunie 2009.
Nivelul de alertă maximă instituit de OMS a declanșat în toată Europa o serie de măsuri nu doar foarte costisitoare, ci și exagerate în raport cu gravitatea reală a virusului care, după cum a declarat OMS în mai 2009, a fost moderată, printre măsuri numărându-se demararea unor campanii de vaccinare în diferite state membre.
În ceea ce privește gravitatea, până la sfârșitul lui aprilie 2010, gripa a cauzat aproximativ 2 900 de decese în Europa, indicând deci o rată a mortalității mult mai scăzută decât cea provocată de gripa sezonieră, care se estimează că provoacă între 40 000 și 220 000 de decese anual, cifrele variind de la an la an.
Evaluarea gestionării gripei H1N1 arată că în UE și în statele membre a existat un răspuns disproporționat. Împreună cu colegii mei, cărora doresc să le mulțumesc pentru amendamentele lor, am încercat așadar să elaborăm un raport constructiv, menit să restabilească încrederea cetățenilor europeni în instituțiile lor de sănătate.

Raportul este structurat în trei teme majore: cooperare, transparență și independență.

În ceea ce privește cooperarea, dorim să insistăm asupra nevoii de coerență, eficiență, autonomie și flexibilitate. De exemplu, viitoarele planuri de prevenire trebuie revizuite astfel încât să garanteze o mai mare coerență și eficiență și să fie mai autonome și suficient de flexibile încât să poată fi adaptate în timp real la ultimele date disponibile. O astfel de flexibilitate ar fi preîntâmpinat cheltuielile inutile din fonduri publice. În același timp, este important să definim în mod clar rolurile și responsabilitățile principalilor actori responsabili cu gestionarea riscurilor la adresa sănătății. Însăși definirea pandemiei trebuie revizuită pentru a include conceptul de gravitate, în prezent aceasta fiind limitată la criteriul extinderii geografice. OMS ne-a anunțat, într-adevăr, că se ocupă deja de această chestiune. Achiziționarea în grup a vaccinurilor este o posibilitate, cu condiția ca fabricanții să rămână responsabili pentru calitatea, siguranța și eficacitatea produselor lor. Responsabilitatea pentru efectele secundare ale unor vaccinuri care se presupune că ar trebui să fie sigure nu le poate reveni în niciun caz guvernelor.

În ceea ce privește independența, procedura accelerată de autorizare a subliniat problema absenței de date științifice disponibile. Cercetările din domeniul vaccinurilor și al medicației antivirale trebuie realizate într-o independență deplină de companiile farmaceutice.

În ceea ce privește transparența, este necesară o transparență deplină a evaluării medicamentelor utilizate pentru urgențele medicale, cu un acces complet la studiile clinice disponibile. Toate declarațiile de interes din partea experților responsabili de evaluări trebuie să fie făcute publice. Am un singur regret: aș fi preferat ca acestea să fie controlate de agențiile care recrutează experții, dar acest amendament nu a fost adoptat.

În cele din urmă, doresc să subliniez cazurile de narcolepsie raportate la copii în Finlanda și Suedia, ca urmare a vaccinării cu vaccinul GSK împotriva gripei H1N1. Aceste cazuri merită toată atenția noastră.
În primul rând, ele demonstrează clar că există încă necunoscute, fie că vorbim de toxicitatea reală a vaccinurilor și a adjuvanților, fie de un posibil risc necunoscut chiar fabricanților. Finlanda a suspendat utilizarea acestui vaccin, așteptând noi informații. Agenția Europeană pentru Medicamente (AEM) a adoptat o poziție diferită, hotărând să amâne emiterea unui aviz de limitare a utilizării acestui vaccin până când va dispune de mai multe informații. Aș dori ca poziția Finlandei să fie adoptată și de Comisie. Este momentul ca principiul precauției să funcționeze măcar o dată în avantajul pacienților și nu doar al companiilor.

Anne Delvaux (PPE). – (FR) Dle președinte, suntem pregătiți să facem față unei pandemii în Europa? Răspunsul este „da, dar”. În timpul episodului gripei H1N1 din 2009-2010, fiecare stat membru a acționat individual, existând foarte puțină coeziune sau solidaritate.

Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Dle președinte, în timpul pandemiei de gripă din 2009, statele membre ale UE au fost cele mai pregătite. În același timp, sunt pe deplin de acord cu antevorbitorul meu: nu a existat nici cea mai mică coordonare între statele membre. Este posibil ca acest lucru să fi declanșat criza internă din țara mea, deși fostul guvern socialist aflat atunci la putere a luat măsuri eficiente de combatere a epidemiei. Nu există însă un virus H1N1 de stânga și unul de dreapta. El trebuie combătut cu un efort comun. Sunt întru totul de acord cu propunerea din raport, conform căreia statele membre trebuie să coordoneze achiziționarea de vaccinuri, să schimbe informații și să creeze mai multă transparență. Schimbul de informații nu trebuie să vizeze doar extinderea geografică a epidemiei, ci și gravitatea și mortalitatea. Dacă vom reuși să procedăm astfel, în viitor vom reuși să înregistrăm progrese semnificative în acest domeniu.

Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dle președinte, în aprilie 2009, a fost raportat în Mexic primul caz de gripă porcină la om. Două luni mai târziu, OMS (OMS) a declarat pandemie de gripă. Scenariul catastrofic prezentat de autoritățile de sănătate, inclusiv de OMS și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a condus la o situație în care țările au început o cursă pentru achiziționarea celor mai multe vaccinuri în cel mai scurt timp în scopul de a-și proteja cetățenii.
Urmând recomandările OMS și ECDC, și Slovacia a achiziționat peste 1 milion de vaccinuri, care au fost furnizate la începutul lui 2010. Cu toate acestea, în momentul în care șeful direcției sanitare al Republicii Slovacia a îndemnat publicul să se vaccineze, totul devenise deja o glumă și nimeni nu l-a crezut. Nu l-au crezut pe el, după cum nu au crezut nici renumita noastră organizație de sănătate, ECDC. La acea vreme, toată lumea știa deja că virusul H1N1 nu reprezenta nici pe departe riscul invocat inițial. Cu toate acestea, OMS și ECDC au păstrat o tăcere încăpățânată. Nicio reevaluare a situației, nicio recomandare suplimentară, pur și simplu nimic.

Anna Záborská (PPE). – (SK) Dle președinte, doresc să-i mulțumesc dnei Rivasi pentru un raport exhaustiv, în care a dezvăluit punctele slabe ale sistemelor de sănătate nu doar la nivel european, ci și global. Raportul oferă și o listă cuprinzătoare de măsuri care trebuie adoptate pentru a evita o repetare a situației din 2009-2010. Este scandalos ceea ce s-a întâmplat cu declararea pandemiei de gripă H1N1. Statele membre ale UE, inclusiv Slovacia, au risipit sute de milioane de euro ca să dovedească că-și protejează cetățenii de o amenințare inexistentă. Ar fi interesant de aflat cine a beneficiat de această dezinformare, fără a mai vorbi de cine își va asuma responsabilitatea pentru situația declanșată.
Ceea ce lipsește din raport, după părerea mea, este o propunere vizând introducerea responsabilității individuale în sistemul de sănătate. La urma urmei, pasarea responsabilității nu este fatală, dar se răspândește mai rapid decât gripa.

Åsa Westlund (S&D). – (SV)Dle președinte, cred că putem fi de acord că întreaga confuzie a fost creată și de recomandările diferite din diferitele state membre. De exemplu, în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară am avut în aceeași zi întâlniri pe această temă cu ministrul suedez, la acea vreme președinte în exercițiu al Consiliului, și cu directorul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, care au spus lucruri complet diferite. Unul dintre ei a recomandat vaccinarea copiilor, celălalt ar spus că vaccinarea copiilor ar fi periculoasă.
A fost extrem de confuz și contradictoriu pentru părinții care aveau nevoie de informații fiabile. Au existat însă diferențe majore și în modalitățile practice de abordare a problemei în statele membre. În țara mea, a existat o cerere foarte mare de vaccinuri, care a dat naștere la scene extrem de haotice în afara centrelor de sănătate. Centrele deschise nu aveau suficiente rezerve de vaccinuri, iar centrele închise dețineau stocuri uriașe de vaccinuri. Trebuie să fim mai atenți la procesul de aplicare.

Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Dle președinte, astăzi, privind retrospectiv, constatăm că cheltuielile de mii de miliarde de euro pentru combaterea virusului H1N1 au fost excesive în raport cu gravitatea reală a gripei. Ca medic, mi se pare foarte relevant faptul că în Polonia, unde guvernul nu a răspuns presiunilor care îndemnau la desfășurarea unui program național de vaccinare, rata mortalității nu a fost mai mare decât în țările cu procente mari de vaccinare. Îi mulțumesc dnei Rivasi pentru acest raport util și sper că statele membre și toate organizațiile internaționale vor învăța ceva din el, și mă refer mai ales la faptul că medicamentele ar trebui achiziționate în comun. Și mai important, sper că își vor îmbunătăți metodele de evaluare a statisticilor epidemiologice și că vor restabili încrederea oamenilor în recomandările făcute cetățenilor în UE.

Edite Estrela (S&D). – (PT) Dle președinte, s-au menționat deja îndoielile legate de vaccinul împotriva gripei H1N1. E de înțeles că publicul pune întrebări și este suspicios din moment ce, în 2009, s-au desfășurat campanii de informare în toate statele membre, s-a investit masiv în vaccinuri, OMS a declarat o pandemie, pentru ca apoi, dintr-o dată, situația să se fi schimbat complet. Cu alte cuvinte, în 2010, practic nu s-a mai vorbit de gripa H1N1. Este, așadar, firesc ca oamenii să se întrebe dacă am fost excesiv de alarmiști atunci sau dacă suntem mult prea relaxați acum.

Karin Kadenbach (S&D). – (DE) Dle președinte, dnă comisar, ne putem considera norocoși că epidemia nu a evoluat așa cum ne temeam, cu multe decese. Fiecare moarte este o tragedie.
După cum s-a menționat deja în mai multe rânduri, este esențial acum să recâștigăm încrederea populației. Gestionarea situației H1N1 ne-a arătat că există multe neajunsuri. Pe viitor avem nevoie de mai multă coordonare.

János Áder (PPE)– (HU) Cea mai importanță lecție a renumitului scandal H1N1 este că încrederea oamenilor a fost zdruncinată. OMS a dat o alarmă falsă, iar previziunile care au alimentat o adevărată isterie au obligat statele membre să ia măsuri disproporționate în raport de gravitatea reală a epidemiei H1N1. S-a dovedit în final că la nivel mondial, s-au îmbolnăvit și au murit mult mai puțin oameni din cauza virusului H1N1 decât din cauza gripei sezoniere obișnuite, însă statele individuale au cheltuit sume exorbitante din banii publici pentru a achiziționa vaccinuri la prețuri de două sau trei ori mai scumpe decât un vaccin obișnuit. Cazul Poloniei merită amintit, pentru că, deși guvernul de acolo nu a organizat campanii de vaccinare împotriva H1N1, rata mortalității nu a fost mai mare decât în țările în care populația a fost vaccinată. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care, în ciuda profiturilor considerabile, producătorul de vaccinuri a avut îndrăzneala de a refuza să-și asume responsabilitatea pentru efectele secundare ale vaccinului. Este absolut înfiorător să exploatezi temerile oamenilor și simțul răspunderii față de familie și cei dragi doar din dorința abjectă de profit. Faptul că OMS a contribuit chiar la această situație prin avertismentele nefondate de declanșare a unei pandemii, obligă UE să ia măsuri hotărâte. Trebuie să tragem învățămintele necesare și UE trebuie să se bucure de un grad mai mare de independență în evaluarea situațiilor care indică posibilitatea declanșării unei epidemii ca în cazul H1N1. Alarma s-ar putea dovedi reală într-o bună zi.

Sergio Berlato (PPE),- (IT) Statele membre și instituțiile europene au aplicat o serie de măsuri costisitoare, care, în cele mai multe cazuri, s-au dovedit total disproporționale în raport cu gravitatea reală a gripei H1N1. Potrivit estimărilor Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, în Europa, gripa H1 N1 a cauzat aproximativ 2 900 de decese în 2009. Aceste cifre sunt mult mai mici decât estimările oficiale ale numărului de decese cauzate de gripa sezonieră și dovedesc gravitatea moderată a acestui virus gripal.
Îndemn, prin urmare, la o analiză foarte atentă a acestei situații, astfel încât OMS să ofere o nouă definiție a criteriilor utilizate în emiterea unei alerte mondiale de pandemie, criterii care să ia în calcul nu doar extinderea geografică a bolii, ci și virulența acesteia. În plus, consider că din analiza gestionării crizei H1N1 de UE, reiese clar nevoia unei consolidări a cooperării dintre autoritățile de sănătate ale statelor membre și instituțiile europene.
În cele din urmă, întrucât consider că pentru a demonstra succesul sau eșecul unui test, este necesar să se efectueze studii referitoare la vaccinuri și medicamente antivirale în totală independență față de companiile farmaceutice, sunt pe deplin de acord cu solicitarea raportoarei de a se publica numele tuturor experților consultați de autoritățile europene de sănătate publică.

Jolanta Emilia Hibner (PPE), – (PL) În ceea ce privește procesul de evaluare a riscurilor epidemiologice, ar trebui să recurgem la cunoștințele unor experți independenți, neafiliați la companii farmaceutice. Independența Uniunii Europene în procesul de evaluare a gravității gripei H1N1 și a riscurilor aferente este esențială. Nu trebuie să ne bazăm doar pe studiile experților finanțați de companiile farmaceutice.
Un alt aspect derutant este procedura accelerată de introducere pe piață a vaccinurilor împotriva H1N1, care nu au fost suficient testate și analizate. În 2009, companiile farmaceutice au evaluat ca foarte ridicat riscul asociat cu gripa, pentru ca, în cele din urmă, să se dovedească a fi mai puțin periculoasă decât gripa obișnuită. În mai 2009, OMS a declarat că virusul nu este atât de periculos. Totuși, din cauza informațiilor contradictorii, multe țări au cedat în fața presiunii și au cumpărat milioane de vaccinuri foarte scumpe, care nu au fost utilizate, și, între timp, au devenit inutilizabile. Este necesar un grad mai mare de transparență a instituțiilor UE în domeniul gestionării bolilor, precum și o revizuire a actualelor proceduri. O cooperare mai amplă și mai strânsă între state este în egală măsură esențială pentru a ne consolida poziția de negociere în achiziționarea de vaccinuri.
Doresc să menționez că Polonia, țara mea, a dat de la bun început un exemplu, necedând în fața panicii și solicitând garanții ale siguranței vaccinurilor.

Bogusław Sonik (PPE), – (PL) Elaborarea raportului referitor la pandemia de gripă A/H1N1 din 2009-2010 a durat aproape un an. Discuțiile inițiate în Parlamentul European s-au concretizat într-un raport din proprie inițiativă al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară referitor la gripa porcină, în care au fost evidențiate neregularitățile de ordin etic și procedurale înregistrate în procesul de combatere a bolii.
Am fost îngrijorați de modul în care companiile farmaceutice au prezentat problema gripei porcine, susținând că virusul este foarte periculos și virulent. Virusul s-a dovedit a fi mai puțin periculos decât gripa obișnuită. Numărul de decese a fost de 2 900, în timpul ce numărul estimat de cazuri provocate de gripa sezonieră se ridică la 40 000 anual.
Raportul referitor la evaluarea gestionării gripei H1N1 în UE solicită independența UE în procesul de evaluare proprie a gravității amenințărilor și a riscurilor aferente, în locul evaluărilor bazate pe cercetările experților finanțați de companiile farmaceutice. Criticile vizează și bizara procedură accelerată utilizată pentru introducerea pe piață a vaccinurilor împotriva H1N1, fără suficiente teste și analize.
Doresc să subliniez nevoia de mai multă transparență a activităților instituțiilor UE din domeniul gestionării bolilor, necesitatea de a revizui actualele proceduri și de a le modifica în scopul obținerii unui grad mai ridicat de flexibilitate, precum și nevoia de a evita conflictele de interese în rândul evaluatorilor și al factorilor de decizii. Consider ca prioritară realizarea unei cooperări mai strânse între țări, menită să le consolideze poziția de negociere în momentul achiziționării medicamentelor. Doresc însă menținerea principiului acțiunii voluntare în ceea ce privește achiziționarea vaccinurilor.

Artur Zasada (PPE) – (PL) O felicit pe dna Rivasi pentru raport bine elaborat. Sunt de acord că trebuie creat un sistem care să permită determinarea cu acuratețe a magnitudinii riscului și a virulenței virusului în scopul de a evita viitoare cheltuieli disproporționate în raport cu amenințarea. Mă bucur că guvernul polonez nu a cedat panicii create în jurul acestei probleme sau, mai curând, lobiului evident practicat de companiile farmaceutice.
Consider că este deosebit de important ca experții și cercetătorii care emit avize cu privire la necesitatea achiziționării de medicamente sau vaccinuri să fie complet independenți de companiile farmaceutice. Sprijin propunerea raportoarei ca specialiștii care lucrează în industria farmaceutică să aibă doar un rol consultativ și să fie excluși din procesul de luare a deciziilor. Trebuie să constat cu regret că zeci de milioane de doze de vaccin nu au fost încă utilizate în unele state membre până în prezent. S-au înregistrat astfel pierderi financiare imense, în condițiile în care fondurile pierdute ar fi putut fi utilizate mai prudent și eficient pentru protejarea sănătății cetățenilor europeni. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

3 Comentarii

  1. Daca tot v-ati obosit sa cititi articolul de mai sus, va atrag tuturor atentia asupra urmatorului fapt.
    Exista doua tipuri de vaccinuri Pfizer. BNT162b2 V8, adica versiunea 8, pe care s-au facut toate testele clinice de care stim cu totii si care este singura versiune injectata in SUA. Si mai exista versiunea COMIRNATY, adica BNT162b2 V9, versiunea supusa de Pfizer procesului de aprobare oficiala la FDA. Sunt foarte diferite, proteina spike din interior fiind „optimized codons to improve antigen expression” (citat din documentul FDA inaintat de Pfizer). Aceasta versiune, despre care chiar Pfizer spune ca a generat mai multi anticorpi, nu a fost testata suplimentar pe oameni in teste clinice. S-a trecut direct la injectarea in masa in ….. EUROPA. Singurul test facut a fost unul foarte mic pe soareci pentru a vedea daca la nivel de toxicitate ar diferi cumva fata de versiunea V8 in care le-au injectat foarte multe doze sa vada daca mor la fel de repede.
    De ce Europa? Pentru ca inca din primavara, Ursula anunta ca Pfizer livreaza sute de milioane de vaccinuri, versiunea V9.

    11 nov 2020: „Pfizer and BioNTech Reach an Agreement to Supply the EU with 200 Million Doses of Their BNT162b2 mRNA-based Vaccine Candidate against COVID-19”
    Primele 200 de milioane de vaccinuri au fost versiunea V8. Si s-au terminat (fiind rezervate de SUA). S-a trecut la versiunea V9, direct testata pe europeni.

    29 dec 2020 „PFIZER AND BIONTECH TO SUPPLY THE EUROPEAN UNION WITH 100 MILLION ADDITIONAL DOSES OF COMIRNATY”

  2. analiza pertinenta!!felicitari! crminalii de razboi (nazisti) in timpul procesului erau intrebati „pentru ce ai facut asta”traducere aproximativa,toti au raspuns „am executat oridinele”

  3. […] Artur Zasada (PPE) – (PL) O felicit pe dna Rivasi pentru raport bine elaborat. Sunt de acord că trebuie creat un sistem care să permită determinarea cu acuratețe a magnitudinii riscului și a virulenței virusului în scopul de a evita viitoare cheltuieli disproporționate în raport cu amenințarea. Mă bucur că guvernul polonez nu a cedat panicii create în jurul acestei probleme sau, mai curând, lobiului evident practicat de companiile farmaceutice.Consider că este deosebit de important ca experții și cercetătorii care emit avize cu privire la necesitatea achiziționării de medicamente sau vaccinuri să fie complet independenți de companiile farmaceutice. Sprijin propunerea raportoarei ca specialiștii care lucrează în industria farmaceutică să aibă doar un rol consultativ și să fie excluși din procesul de luare a deciziilor. Trebuie să constat cu regret că zeci de milioane de doze de vaccin nu au fost încă utilizate în unele state membre până în prezent. S-au înregistrat astfel pierderi financiare imense, în condițiile în care fondurile pierdute ar fi putut fi utilizate mai prudent și eficient pentru protejarea sănătății cetățenilor europeni. Bogdan Tiberiu IacobSursa: inpolitics.ro […]

Scrie un răspuns la Charlie Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998