Se aude de ceva vreme prin tîrg că există în România o grupare destul de puternică și de influentă care luptă să netezească drum către Cotroceni șefei EPPO, Laura Kovesi. Vîrfuri de lance, nume precum Florian Coldea, Dumitru Dumbravă, Emil Boc și, nu în ultimul rînd, Ilie Bolojan. Oameni despre se aude din multiple surse că merg regulat în Luxemburg și discută cu prezumtiva candidată despre oportunități, termeni, condiții șamd. De aici o întrebare inocentă: să fie controversatul film ”21 de rubini” un cadou de imagine făcut Laurei Kovesi, cu mîna pomenitului Bolojan?

Filmul ”21 de rubini”, să spunem pe scurt, e creația – oarecum ciudată – a unui preot regizor-scenarist-producător, care include numeroși actori străini și autohtoni cu greutate, de la Mikey Rourke la Dorel Vișan.
Lansat anul trecut, filmul a avut un parcurs sinuos, nefăcînd prea multe valuri, ba chiar s-a auzit că a fost boicotat prin anumite locuri, finalmente devenind inaccesibil celor interesați.
Au existat acuzații de rusofilie, de anti-ortodoxism, anti-occidentalism, anti-LGBT șamd.
Discuțiile au fost relansate recent, după ce pelicula a fost selectată pentru Festivalul de film de la Moscova. Iar regizorul Ciprian Mega a fost primit în audiență la Vladimir Putin, dovadă clară, pentru unii, că e un rusofil convins și un propagandist pro-rus.

Ieri, postul Realitatea TV a difuzat filmul în cauză, iar azi, comentariile au aprins rețetele spciale.
L-am urmărit și am propriile impresii.
Filmul e prost scris, prost regizat, prost jucat în cele mai multe situații de actorii ale căror personaje sunt insuficient dezvoltate, și are o durată dublă față de cît ar fi fost recomandat.
Ideea de rusofilie, anti-ortodoxie etc e o imensă exagerare, însă. Sunt înțepături la adresa SUA, a Bruxellesului, de acord, dar nu foc intens. Sunt devoalate practici reprobabile ale unor prelați, în schimb Patriarhul (Daniel) iese excelent, vorbește matur, înțelept, cumpătat și încă în două limbi străine.
Nu e Biserica împunsă, ci unii nevrednici fii ai săi.
Nu se înalță osanale rușilor, ba chiar Anthony Delon joacă un rus care e mai degrabă anti-rus.
Regizorul folosește tehnica planurilor temporale diferite și întrepătrunse și o face atît de prost încît lasă spectatorul confuz.
E destul de neclar și care e povestea principală, firul narativ de bază.

Practic, e genul de film pe care, dacă reziști 150 de minute, îl uiți din momentul în care te ridici de pe fotoliul cinematografului și pînă ai ajuns afară, în Sărindar.

Și totuși, există cineva foarte avantajat de peliculă.
Distinsa Laura Codruța Kovesi, a cărei imagine se suprapune suspect de mult cu cea a procuroarei din film, Nina Lucreția Ciofu.

O procuroare tînără, dar foarte eficientă, care în 14 ani de activitate nu a lăsat niciun dosar neterminat. Și care devine aleasa SUA, a UE și a președintelui (clar Băsescu) pentru postul de procuror general al României. Vorbește limbi străine, e pioasă și merge în biserică.
Condiția care i se pune e ca în anumite ocazii ”speciale” să fie dispusă să închidă ochii. Cum ar fi un dosar al unor preoți de top, care ar trebui închis, discret.
Nina nu e încîntată de cerințe, nu spune nu, dar nici da.
Pe ea se pun presiuni imense, președinte, secretar de stat al SUA, reprezentanta CE, colegi, dar nu cedează.
Are conflicte interne sfîșietoare, empatizează, suferă, e o bună colegă. Nu vrea decît să-și facă datoria în mod onest.
La un interviu radio e întrebată dacă e impresionată de lacrimile corupților, aluzie la o declarație de acum cîțiva ani a Laurei Kovesi conform căreia e amuzată de gluma că ar bea cafea cu lacrimi de corupți.
Actrița Corina Moise, din rolul curajoasei procuroare, e la primul său rol și pare că a fost alesă pentru că aduce și fizic cu Laura Kovesi. Spre lauda ei, a făcut un rol bun.

Procuroarea Nina Ciofu, în film

Paralela între Ciofu și Kovesi e destul de bătătoare la ochi. Șefa EPPO e suprapusă imagologic eroinei din ”21 de rubini”, deși în mod real nu are prea multe în comun cu femeia din film, am spune chiar dimpotrivă.
Dar, nu ăsta e rolul unor cărți sau filme, acela de a umaniza, cînd e cazul, anumite personaje?

De ce i-ar face Mega, prin filmul său, un asemenea serviciu fostei procuroare generale a României?

Poate că el, personal, nu.
Dar alții, poate că da.

”21 de rubini” e un mare eșec financiar, adunînd vreo 50.000 de dolari, deși în mod cert a costat cîteva sute de mii de euro. Cineva a pierdut bani grei cu acest film.

Cine?

Aflăm din presă, chiar de la regizorul Ciprian Mega: pelicula a fost integral finanțată de un om de afaceri de mare calibru din județul lui Ilie Bolojan, anume Gabriel Ciordaș, un mogul din domeniul IT, ambițios, cu afaceri de zeci de milioane și care nu se sfiește să lupte cu Adobe.

Ciordaș e un apropiat al lui Bolojan, care l-a implicat încă de acum cîțiva ani, cînd era primarul Oradiei, în proiectul de dezvoltare IT a municipiului. „In cinci ani, Oradea va concura cu cele mai mari orase in domeniul IT. Noi cei din sfera IT, nu vom fi doar niste arbitri, vom participa si noi cu fonduri proprii si in plus vom oferi mentorat” anunța Ciordaș la un eveniment organizat de Boloja, în 2018.

Bolojan, stînga, și Ciordaș, dreapta, foto Bihoreanul

Filmul a fost turnat integral la Oradea, deși acțiunea se petrece la București. (Unele cadre interioare, ca o picanterie, au fost trase în biroul somptuos al avocatului lui Cătălin Cherecheș, adică Răzvan Doseanu). Ciordaș era invitat de Bolojan și la evenimente precum vizita în Oradea a ministrului Sebastian Burduja etc. Una peste alta, ”21 de rubini” e integral o afacere orădeană.

Din acest punct, parcă legătura între Kovesi din film și cea din Luxemburg nu mai pare atît de neplauzibilă.
Nici nu ar fi prima oară cînd se recurge la filme artistice întru atingerea unor scopuri politice în anii electorali.
În 2014, era programată premiera unui film, ”De ce eu?”, regizat de un membru PNL de calibru, Tudor Giurgiu, care relata povestea tragică a unui procuror apropiat de Victor Ponta, care s-a sinucis din cauza presiunilor.
Filmul ar fi urmat să afecteze negativ imaginea contra-candidatului lui Klaus Iohannis. Pînă la urmă, pe fondul unor dezbateri aprinse, s-a decis amînarea lansării pînă după alegeri.

Nu e exclus, deci, ca boicotul la adresa filmului la care s-a recurs ici-colo, anul trecut, să nu fi fost opera unora deranjați de atacurile la biserică.
Ci de unii neîncîntați de posibila candidatură a Laurei Kovesi la președinție.
De ieri, grație Realității TV, filmul a țîșnit pe piață, a ajuns instantaneu pe torente și, grație controverselor și acuzațiilor, va ajunge la tot mai mulți români. Pînă la prezidențiale e timp destul.

Sigur, vorbim aici de simple speculații. Dar unele susținute destul de mult de elemente cît se poate de concrete. ”21 de rubini” – un film subțire, dar care nu și-a încheiat ”cariera”. (Bogdan Tiberiu Iacob)