Președintele AUR, deputatul George Simion, îi cere ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, explicații publice legate de sponsorizările masive și nu foarte transparente din partea companiei americane Pfizer, producătoare de vaccin anti-Covid, pentru organizații profesionale ale medicilor români.

”Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România sunt publicate, potrivit art.814 al legii 95/2006, sponsorizările pe care firmele farmaceutice (producători sau vânzători) le-au făcut pentru medici, asistenți medicali sau organizații care au activități în domeniul sănătății. Pentru anul 2020, lista nu a fost publicată, dar găsim 2 liste cu declarații de sponsorizare pentru anul 2019: lista declarațiilor de sponsorizare făcute de beneficiari cu 6.539 de poziții și lista declarațiilor de sponsorizare făcute de sponsori cu 59.173 de poziții.
Prima observație care se impune, în acest caz, este discrepanța între numărul sponsorizarilor declarate de beneficiari și numărul sponsorizărilor declarate de spon­sori” arată Simion într-o interpelare parlamentară.

”Observăm, în același timp, că dintre cele 59.173 sponsorizări declarate de sponsori, în 2019, pentru România, firma Pfizer (producătoarea vaccinului anticovid) are 3867. Dintre acestea, 650 au descrierea ,,onorariu servicii consultanță” și 3.020 au descrierea ,,sponso­rizare mijloace financiare”. Beneficiarii sponsorizarilor sunt persoane fizice și juridice. Unii au beneficiat de mai multe sponsorizări, deci, numărul beneficiarilor e mai mic decât al sponso­rizărilor. Printre beneficiarii sponsorizarilor Pfizer sunt organizații profesionale din toate domeniile medicinei(…)

Apare un legitim semn de întrebare privind numărul exagerat al organizațiilor profesionale ale medicilor, prin comparație cu alte categorii profesionale, ceea ce face ca acuzația ,,exist ca să fiu sponsorizat” să pară logică, iar concluzia generală este că sponsorizările sunt cele care susțin aceste entități, nu cotizațiile membrilor.
Marile corporații farmaceutice ajung să joace rolul de Moși Crăciuni pentru medicii din întreaga lume, în special, pentru cei din țările dezvoltate, unde costurile asistenței medicale au crescut vertiginos, în ultima vreme. Este perfect adevărat că niciun contract de sponsorizare nu prevede promovarea explicită a produsului sau procedurii care face obiectul contractului. În egală măsură, este la fel de adevărat că un cadru medical sau un decident de la orice nivel cărora li se oferă anumite beneficii (excursii în țări exotice, de exemplu, unde sunt organizate diverse evenimente cu caracter știintific), cărora li se plătesc onorarii consistente pentru consultanță sau pentru un discurs la un Congres medical, vor fi motivați, în mod expres, să laude produsele sponsorului. În spațiul public, au apărut intermitent și informatii privind presiunile făcute de asociațiile medicale asupra membrilor pentru a se abține de la critica anumitor produse dacă nu sunt pregătiți să le promoveze” mai arată liderul AUR.

În consecință, George Simion îi solicită lui Vlad Voiculescu

”Ținând cont de cele enunțate mai sus, va rog, dle ministru să îmi comunicați următoarele:

1. Care este explicația discrepanței existente între numărul sponsorizărilor declarate de beneficiari și numărul celor declarate de sponsori?
2. Care sunt acțiunile întreprinse de ministerul pe care îl conduceți pentru a asigura transparența totală a sponsorizarilor din domeniul medical?
3. Există sancțiuni pentru persoanele juridice care nu comunică sponsorizările din do­meniul medical? Dacă da, care sunt acestea și care sunt persoanele juridice în cazul cărora au fost aplicate acestea?
4. Există proceduri prin care ministerul pe care îl conduceți poate asigura un control strict al sponsorizarilor și preveni situații în care vânzarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale au ca obiectiv profitul în detrimentul eficienței?
5. Care este poziția Ministerului Sănătății față de acuzațiile frecvente din spațiul public potrivit cărora asigurările de sănătate, în special cele obligatorii, au devenit un mijloc de îmbogatire a industriei farmaceutice mai mult decât de ocrotire a pacientului?”. (Bogdan Tiberiu IACOB)