Aproape 70% din suprafaţa ţării a intrat într-un proces de aridizare din cauza schimbărilor climatice, iar irigaţiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate. Terifianta dezvăluire aparține președintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii. Pentru a contracara efectele fenomenului ar fi nevoie, mai spune el într-un interviu pentru Agerpres, de folosirea culturilor modificate genetic și de colectarea masivă a apei de ploaie.

Întrebat care este în prezent suprafaţa totală a României intrată proces de deşertificare, fostul ministru a răspuns:
”Aproape 70% din suprafaţa ţării, care cuprinde atât zone arabile, cât şi agricole, inclusiv zone forestiere”.
El mai spune că în noile condiții climatice, România are la îndemînă varianta cultivării unor plante considerate exotice, precum măslinul, smochinul, kiwi, arahidele, susanul, ricinul ori bumbacul.

În opinia lui Tabără, ”Irigaţiile reprezintă o soluţie, dar din păcate nu este suficientă. Doar irigaţiile nu rezolvă problema. Ele rezolvă doar problema umidităţii solului, la nivel de rădăcină, dar nu şi pe cea a umidităţii şi a secetei atmosferice. Aici avem o singură soluţie, cu două componente. În primul rând trebuie să îmi creez soiuri şi hibrizi de cultivare, care să fie tolerante la perioadele de secetă şi să îmi rezolv şi să repar tehnologii”.

Organismele modificate genetic si Curtea de la Haga, noua Inchizitie

”Aici trebuie clarificată problema Organismelor Modificate Genetic, OMG-urilor(…)Este o mare greşeală de a nu aborda probleme tehnice superioare. Mă refer acum şi la hotărârea Curţii Europene de Justiţie de la Haga din 27 iulie 2018, când a oprit multiplicarea genetică, mutaţiile adică. Este prima greşeală mare. Această Curte – şi îmi asum răspunderea pentru ceea ce spun – copiază exact poziţia Inchiziţiei. Numai Inchiziţia nu dădea voie nici măcar să gândeşti, nu să aplici.” mai spune Tabără.

El atrage atenția că ”suntem într-o revoluţie verde genomică, care are ca scop creşterea producţiei, creşterea calităţii, creşterea adaptabilităţii, creşterea condiţiilor îmbunătăţirii mediului fără pesticide, fără îngrăşăminte. Sunt nişte provocări foarte mari. Parte din lumea asta mare în care ne găsim le practică azi. Sunt 200 milioane de hectare la nivel de lume care sunt cultivate cu astfel de produse ştiinţifice de mare clasă, în SUA, America de Sud, acesta este progresul, pe asta s-au ridicat, au depăşit aproape Europa. Canada, India, Australia, China lucrează, acesta este progresul. Europa va pierde dacă se va merge pe o astfel de orientare în care politica verzilor, a extremismului verde, decide. Şi am mai spus acest lucru: va pierde producţia agricolă a Europei, inclusiv din punct de vedere al competitivităţii. La ora actuală este o lipsă de competitivitate, deoarece produsele realizate cu ajutorul biotehnologiei acum în lume sunt mai ieftine cu 30% până la 40%, pentru că nu se mai folosesc anumite pesticide, se sar anumite lucrări, combustibilul este mai redus, creşte valoarea şi calitatea produsului este îmbunătăţită”.

Specialistul mai spune că România e obligată să iasă din blocajul creat de divergențele dintre SUA și Europa pe tema organismelor modificate genetic: ”Nicio ţară nu îşi permite să se bazeze numai pe Uniunea Europeană. Ea trebuie să aibă o strategie cu obiective pe termen lung, scurt şi mediu, care să îţi dea certitudinea că le poţi atinge inclusiv cu resurse interne, aşa cum se face acum la irigaţii. Reabilitarea sistemului de cercetare în agricultura din România, inclusiv în sistem privat, nu numai public, este extrem de importantă pentru evoluţia acestei ţări, altfel vom fi în pierdere majoră”. (B.I.)