O ipoteză atît de aiuritoare e cea din titlu, încît nu ar merita în mod normal decît un hohot de rîs, pentru că ține de domeniul SF-ului. Iar la cum decurg lucrurile în România ultimei perioade, e atît de absurdă încît devine extrem de plauzibilă.

Să o luăm metodic.

Anumite declarații și evenimente din ultimele zile ar trebui puse în conexiune, începînd de azi, cu posibile concluzii stupefiante.
Președintele Klaus Iohannis, cel care a tăcut mîlc înaintea, în timpul și după recentele negocieri de la Bruxelles, unde România nici măcar nu a scîncit vreo propunere și unde Estul nu a primit nimic, decide azi să iasă, brusc, cu niște dezvăluiri din culise.

”Mai mulți din să zicem țările mai noi membre, am avut pretenția ca absența unei persoane din Estul Europei în conducerea instituțiilor europene să fie compensată just prin poziții de Vice-Președinte la nivelul Comisiei Europene, la momentul la care, sigur, se va discuta componența acestei Comisii. Dar portofolii nu s-au negociat de această dată” a spus el într-o conferință la Cotroceni. Mai apoi, a precizat că dreptul de a nominaliza comisarul european din partea României revine actualului guvern

”Este bine să clarificăm un pic aceste chestiuni cu Comisarul. Cine îl numește și cum se procedează. Doamna prim-ministru m-a informat că doreşte să nominalizeze o persoană pentru comisar interimar, ceea ce s-a și întâmplat. În continuare, însă, după validarea candidatei propuse pentru Președinția Comisiei, România va trebuie să desemneze o persoană pentru comisar european pentru un mandat întreg. Vreau să subliniez și să fie foarte clar: desemnarea și răspunderea pentru obţinerea unui portofoliu corespunzător aparține în totalitate Guvernului. Așa funcționează lucrurile la noi. Guvernul desemnează și negociază poziția de comisar. Evident că am așteptarea legitimă să fiu informat în timp util despre persoana sau personale care sunt avute în vedere pentru această desemnare” a spus președintele.
Foarte important, el a ținut să precizeze că i-a cerut deja premierului Dăncilă să îl informeze din timp în legătură cu propunerea respectivă iar aceasta a fost de acord.

Prima mare întrebare ar fi de ce s-ar fi zbătut Klaus Iohannis la negocierile de la Bruxelles pentru un post de vicepreședinte al Comisiei Europene, echivalent cu cel de vicepremier al guvernului european, cum e, de facto, CE, atît timp cît acesta ar îmbogăți panoplia de mari funcții a ”ciumei roșii”?
S-a vorbit, deja, de Rovana Plumb pentru postul de comisar european, postură din care se aleg vicepreședinții CE; pentru Iohannis, asta ar fi mai mult un coșmar decît o binecuvîntare. Și te-ai aștepta să facă orice ca România mai degrabă să fie sărită la această împărțire decît să cocoațe un om al ”corupților” și al ”penalilor” la vîrful celui mai puternic organism european.
Pe de altă parte, chiar faptul că președintele ne-a anunțat azi că va avea, în principiu, un cuvînt de spus în privința desemnării viitorului comisar european i-ar putea crea probleme în campania electorală, pentru că ar deconta orice nume necorespunzător ajuns în funcție.

În aceste condiții, relaxarea cu care președintele a vorbit azi despre subiect trimite serios la ipoteza că există deja un om ales pentru postul respectiv, iar acesta nu e ”ciumă roșie”.

A doua mare întrebare e ce anume a făcut ca, zilele trecute, premierul Dăncilă să stupefieze opinia publică și – probabil – propriul partid, lăsînd să se înțeleagă că sprijinirea Laurei Kovesi pentru șefia Parchetului European nu e chiar o variantă imposibilă pentru PSD.
Mai exact, dacă în forurile de conducere ale partidului se va decide asta, de ce nu?, a transmis Dăncilă.

Pînă și presa adversă PSD a rămas cu gura căscată.

A treia mare întrebare e de ce premierul Dăncilă a ținut secretă pînă acum discuția cu președintele despre viitorul comisar european precum și angajamentul că va discuta cu el numele propuse?
Mai ales că, ne amintim, la ultima desemnare a unui comisar european, în 2014, tot de către guvernul PSD, președintele de atunci, Traian Băsescu, a aflat doar pe canale neoficiale despre cele două nominalizări și chiar și-a manifestat nemulțumirea pentru asta. În 2009 nu fusese cazul, pentru că guvernul și președintele făceau parte din aceeași tabără.

Pentru Dăncilă exista, deci, un precedent în a ignora palatul Cotroceni în ce privește desemnarea.
Nu numai că nu are de gînd să facă asta, dar s-a grăbit, iată, cu mult înainte de a se pune problema unei nominalizări, să dea asigurări că va discuta cu președintele. Acum cîteva zile, premierul a recunoscut că purtase o discuție cu președintele, în numele unei abordări comune, dar strict pe tema portofoliului, nu și a persoanei. Care persoană ar urma să fie o femeie, conform unor informații de ultimă oră.

E greu să nu te întrebi, ținînd cont de aceste elemente, dacă nu cumva Iohannis și Dăncilă nu au bătut palma pentru nominalizarea Laurei Kovesi pentru postul de comisar european, care ar putea-o conduce chiar spre vicepreședinția CE reclamată de președinte. Întrebat azi dacă Laura Kovesi mai poate ajunge procuror șef, Iohannis a părut mai degrabă sceptic: ”Sunt șanse bune, dar garantat nu este!”.

Ce ar avea de cîștigat cei doi dacă Laura Kovesi e numită comisar european pentru unul dintre, să zicem, cele două portofolii care i s-ar potrivi, Justiție ori Afaceri Interne?

Viorica Dăncilă ar mai face un pas mare pe drumul ”rebrănduirii” PSD ca partid cuminte și total pro-european, în contrast cu cel de pe vremea ”penalului” de Dragnea. Și și-ar consolida temeinic șansele de a păstra șefia guvernului pînă la viitoarele alegeri. Ca argument, pesediștilor li s-ar putea servi teza că e mai bine ca fosta șefă a DNA să fie comisar european, post care nu permite prea multe relații cu țara-mamă, decît să redeclanșeze prigoana contra unor figuri autohtone de la înălțimea funcției de procuror european.

Klaus Iohannis, pe de altă parte, ar fi marele cîștigător, pentru că promovarea lui Kovesi într-o poziție atît de înaltă cu sprijinul său l-ar elibera de povara demiterii acesteia de la șefia DNA, o mare lovitură resimțită de o parte a electoratului său tradițional. Iar tema sacrificării zeiței anticorupției, care s-ar putea regăsi în discursul USR-PLUS, va muri în fașă. În plus, nu mai riscă nici o eventuală implicare politică a Laurei Kovesi la prezidențiale, din postura de candidat ori de susținător al unui candidat.

Așa cum spuneam, Kovesi numită comisar european și vicepremier al CE pe mîna PSD e o teză de-a dreptul absurdă. Tocmai de aceea ea merită toată atenția. Pentru că nimic din ce s-a întîmplat după alegerile din 26 mai nu mai stă sub semnul normalului. (Bogdan Tiberiu Iacob)