CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Legea incitarii la ura – un fake-news grosolan si un nou pas spre dictatura

10 comentarii / 4389 vizualizări / 15 martie 2022

Parlamentul a votat ieri cu scor zdrobitor de 194 la 76 modificarea Codului penal prin introducerea unei liste de criterii pe baza căreia se sancționează cu pușcăria incitarea la ură și discriminare în spațiul public. O listă foarte controversată care deschide drum unor abuzuri împotriva presei, și nu numai, în cazul în care ar apărea critici la adresa unor persoane ori entități. O mare problemă o reprezintă argumentul legiuitorilor, care e un fake de proporții.

Așa cum scriam ieri, în noua formă, Codul penal va sancționa cu închisoare

„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte criterii de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, social-democrata Laura Vicol, a declarat ieri că parlamentul a trebuit să pună în acord cu legislaţia românească o Decizie-cadru a Comisiei Europene.

„Intram în procedură de infrigement dacă nu respectam exact textul Directivei-cadru. Am fost obligaţi practic să transpunem această Decizie-cadru în legislaţia românească. Până la urma urmă, cred că trebuie să ne respectăm toţi între noi, să respectăm libertatea presei, dar trebuie să fim în egală măsură atenţi şi la tot ceea ce spunem”.

În bună parte, ce spune Vicol e real. În altă (mare) parte, e minciună. Pentru că Parlamentul nu a introdus deloc ”exact textul Directivei-cadru”. A făcut mult mai mult de atît.

Decizia-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal cere, într-adevăr, implementarea unor precizări clare în legislațiile statelor.

Ce spune respectiva decizie:

”Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că faptele menționate în continuare, săvârșite cu intenție, sunt pedepsibile: instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”.

Avem de a face, aici, cu șase criterii mari și late.

De asemenea, în Decizia 913 se mai spune:

”Prezenta decizie-cadru nu împiedică statele membre să adopte dispoziții în legislația națională prin care să extindă dispozițiile articolului 1 alineatul (1) literele (c) și (d) la infracțiuni împotriva unui grup de persoane definit prin referire la alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice”.

Asta ar fi putut extinde, opțional, lista la opt criterii, eventual și altele, dacă statele ar considera necesar.

Numai că Parlamentul a introdus nici mai mult, nici mai puțin decît 15 criterii, de două ori și jumătate mai multe decît cele din Directiva CE, la care – nefiind satisfăcut nici așa – a adăugat formularea și ”alte criterii de acelaşi fel”. Teoretic, lista devine infinită.

De aici, întrebări legitime:

De ce s-au repezit aleșii noștri să arunce cu toptanul atîtea criterii în Codul penal, surclasînd de la distanță directivele europene?

Cine sau ce trebuie intimidat prin această listă exagerat de cuprinzătoare? Cumva s-a dorit protejarea politicienilor care nu vor mai putea fi criticați public, spre exemplu, pentru ”opinii” politice? Dacă presa va îndemna publicul să nu voteze un candidat care promite ceva nedemocratic se cheamă că riscă anchetă penală?

Cine și cum va stabili ce se înțelege prin ”alte criterii”, formulare ambiguă care a fost des sancționată de către Curtea Constituțională în situații similare? (Bogdan Tiberiu IACOB)

foto: Pixabay

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

10 Comentarii

  1. INTOTDEAUNA, PE BAZA LEGILOR FACUTE CAT SUNT PARLAMENTARI, SUNT APOI CONDAMNATI CAND NU MAI SUNT PARLAMENTARI. LAURA VICOL DEPASESTE ORICE INCHIPUIRE LA SLUGARNICIE SI ABUZ…CAND NU VA MAI FI PARLAMEMTAR …O SA SE SUPUNA LEGII PENTRU CARE A LUPTAT…PUSCARIA ESTE CASA BUNA SI PENTRU EA SI FAMILIA EI…VEDETISMUL MOARE ODATA CE TE RAMOLESTI…

  2. „Intram în procedură de infrigement dacă nu respectam exact textul Directivei-cadru. Am fost obligaţi practic să transpunem această Decizie-cadru în legislaţia românească.”
    Penibila explicatie duamna Vicol! Nu numai ca v-ati grabit ca fata la maritat dar ati umplut legea de multe mizerii!
    O intrebare pentru duamna : Cate alte tari au ‘implementat’,pana acum aceasta decizie – cadru?
    Te mai miri ca Parlamentul are o atat mica incredere in randul cetatenilor!

  3. Sa ne uitam la partea buna. Toti vaccinisti tembeli care amenintau pe nevaccinati cu incuierea in casa, cu exterminarea, vor face puscarie.

    • Ei primește derogare de la lege! De ce? Pai labiile, pardon lobby-ul Pharma are buzunare adânci și atinge la sentiment pe cine trebuie!

  4. Asta este consecința neprofesionalismului promovat de partidele politice în Parlament. O tentativă de modificare anterioară a fost respinsă de Curtea Constituțională a României.
    Actul de sesizare are ca obiect al criticilor de neconstituționalitate Legea pentru modificarea art.369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, care prevede:
    „Art.I. – Articolul 369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial
    al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și
    va avea următorul cuprins:
    «Incitarea la violență, ură sau discriminare Art.369 – Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.»
    https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/10/Decizie_561_2021.pdf

    • Vasisilica, nu exista “profesionalism” la emiterea criteriilor de discriminare intr-o lege, ci vointa politica. Ai mai criticat tu legi “savant”, ca ar fi lovite de “nelegalitate si neconstitutionalitate”, prin articole de presa, iar un avocat ti-a replicat ca o lege nu poate fi lovita de “nelegalitate”, ci doar actele de rang inferior (o decizie guvernamentala etc.), dar n-ai retinut nimic.
      Iar AUR, asupra caruia tu ai sarit furibund si atunci, a introdus la prima forma anumite criterii de discriminare ca sa il faca pe Iohannis sa nu o aprobe (dar nici asta n-ai inteles si ai atacat visceral), caci el insusi avea deja probleme de discriminare la CNCD pe mai multe directii, inclusiv dicriminarea politica
      https://romanialibera.ro/la-zi/politica/iohannis-a-scapat-de-amenda-de-la-cncd-842944/
      Vai de capul tau, ce nevoie bolnava ai sa te bagi in seama degeaba!

  5. […] Ce spune respectiva decizie:”Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că faptele menționate în continuare, săvârșite cu intenție, sunt pedepsibile: instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”.Avem de a face, aici, cu șase criterii mari și late.De asemenea, în Decizia 913 se mai spune:”Prezenta decizie-cadru nu împiedică statele membre să adopte dispoziții în legislația națională prin care să extindă dispozițiile articolului 1 alineatul (1) literele (c) și (d) la infracțiuni împotriva unui grup de persoane definit prin referire la alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice”.Asta ar fi putut extinde, opțional, lista la opt criterii, eventual și altele, dacă statele ar considera necesar.Numai că Parlamentul a introdus nici mai mult, nici mai puțin decît 15 criterii, de două ori și jumătate mai multe decît cele din Directiva CE, la care – nefiind satisfăcut nici așa – a adăugat formularea și ”alte criterii de acelaşi fel”. Teoretic, lista devine infinită.De aici, întrebări legitime:De ce s-au repezit aleșii noștri să arunce cu toptanul atîtea criterii în Codul penal, surclasînd de la distanță directivele europene?Cine sau ce trebuie intimidat prin această listă exagerat de cuprinzătoare? Cumva s-a dorit protejarea politicienilor care nu vor mai putea fi criticați public, spre exemplu, pentru ”opinii” politice? Dacă presa va îndemna publicul să nu voteze un candidat care promite ceva nedemocratic se cheamă că riscă anchetă penală?Cine și cum va stabili ce se înțelege prin ”alte criterii”, formulare ambiguă care a fost des sancționată de către Curtea Constituțională în situații similare? Bogdan Tiberiu IACOBSursa: inpolitics.ro […]

  6. Tradatorii de tara (nu si de neam) nu apartin vreunei categorii protejate de legea in cauza. Este vorba de Iliescu (tigan), Constantinescu (gagauz), Basinescu (tatar) si Ghiolbanis (sasalau) dimpreuna cu gastile lor din parlament, guvern, servicii, justitie, etc. Deci pe astia ii putem injura in voie.

  7. Presa sa ne pupe in cur,are ceea ce merita.Dupa ce s-a curvit pe banii regimului acu are pretentia sa fie considerata fata mare .A zburat puiul cu ata.Covidul si criza din Ucraina a dat masura suprema a ceea ce a devenit presa zilelor noastre.Un mort viu.

  8. hiv/sida,
    au uitat de COVID,
    de covidati,de covidiotzi,
    de aia cu chilotzelu si acu la schema….

Scrie un răspuns la Florins Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998