CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9437 RON DOWN | 1 USD = 5.0679 RON DOWN | 1 GBP = 5.6284 RON DOWN

Misterele legii off-shore: si totusi, la cine vor ajunge gazele romanesti?

6 comentarii / 2584 vizualizări / 13 iulie 2022

Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor, Marcel Ciolacu și Varujan Pambuccian s-au închis într-un birou și au decis viitorul întregii națiuni. Patru, Doamne, și toți patru, au inițiat Legea offshore care ne promite raiul independenței de resursele altora, cum ne promitea și „privatizarea” Petrom. În realitate, România va plăti un gaz la fel de scump precum cel plătit de țările care n-au niciun milimetru cub din această resursă naturală. Deși noi o avem”, scrie ziarista Floriana Jucan într-un material de excepție din revista Qmagazine.

Legea offshore a fost inițiată de cei care controlează 70% din Parlamentul României, adică Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian și Nicolae Ciucă. Votată în două săptămâni de ambele Camere ale Parlamentului, a fost promulgată de Klaus Iohannis la 25 mai.

Publicația a adresat mai multe întrebări, pe cale instituțională, inițiatorilor proiectului legii off-shore, inclusiv ministrului Energiei, Virgil Popescu. Niciun răspuns pînă acum, cu excepția lui Popescu.

După depășirea termenului legal prevăzut de legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu excepția ministrului de resort și parțial a Guvernului, niciunul dintre politicienii care au semnat această lege nu a răspuns întrebărilor noastre. De la cabinetul Președintelui Camerei Deputaților ni s-a transmis că întrebările „nu au fost considerate ca fiind sub imperiul Legii 544/2001”, caz unic în cariera mea de jurnalist de peste 25 de ani. Tocmai pentru ca opinia publică să înțeleagă demersul nostru, voi reda mai jos întrebările pe care le-am adresat celor patru inițiatori, cu mențiunea că în cazul ministrului Energiei și al prim ministrului am adăugat și alte aspecte care vizau aria de competență a acestora.

1. Vă rugăm să ne comunicaţi numele specialiștilor care au colaborat la emiterea proiectului legislativ de modificare și completare a Legii 256/2018, aflat actualmente în circuit parlamentar și al cărui co-iniţiator sunteţi?
Samsung

2. Care sunt criteriile tehnico-economice prin care s-a stabilit ca sondele aflate la adâncimi mai mari de 3.000 de metri să se supună viitoarei Legi offshore?

3. Vă rugăm să ne precizaţi dacă sondele în foraj sau în exploa-tare până la această dată, la adâncimi de peste 3.000 de metri (sondele mai vechi), se supun aceleiași legi?

4. Dacă se supun aceleiași legi, vă rugăm să ne precizaţi câte astfel de sonde se află în producţie actualmente, ce companii le deţin și câte are fiecare dintre acestea?

5. Vă rugăm să ne precizaţi cât va câștiga statul român dacă toată producţia se va vinde printr-un trader, sub preţul de 85 de lei pe MWh, prin contract bilateral?

Să ne imaginăm cazul în care compania exploatatoare, OMV, cu sediul la Viena și deţinută în primul rând, de statul austriac, vinde producţia către un terţ (chiar din afara ţării) cu 84 de lei pe MWh, prin contract bilateral permis de actualul proiect de lege cu simpla obligaţie a notificării ANRE. Acesta, la rândul său, poate vinde cu orice preţ către oricine, inclusiv în Austria.

În acest caz, vă rugăm să ne explicaţi ce impozit se aplică pe acest tip de tranzacţie și cât va câștiga statul român? Pentru o informare cât mai corectă și detaliată a publicului, vă rugăm să ne exemplificaţi cu formula de calcul fiscală.

6. Vă rugăm să ne precizaţi care este articolul din proiectul legislativ prin care gazele din offshore și on-shore aparţinând României vor fi tranzacţionate pe bursele românești?

În cazul în care acestea vor fi tranzacţionate pe bursele străine, statul român va fi obligat să cumpere propriul gaz din străinătate, la preţul pieţelor europene (cu menţiunea că, spre deosebire de România, celelalte ţări din UE nu deţin resurse de gaze naturale)?

7. Care au fost criteriile avute în vedere pentru acordarea acelorași facilităţi și exploatărilor offshore de mică adâncime și celor on‑shore de peste 3.000 de metri?

8. Ce alte date aţi avut în vedere la întocmirea Expunerii de motive pentru modificarea Legii offshore, întrucât în raportul întocmit de compania Deloitte la cererea Asociaţiei Române a Concesionarilor offshore din Marea Neagră pe care l-aţi invocat, se arată clar că nici firma de consultanţă și nici asociaţia „nu își asumă nicio responsabilitate” și „nu vor lua parte” la dezbateri ulterioare atât parlamentare, cât și publice?

Inclusiv consultantul Deloitte aduce în atenţia autorităţilor necesitatea „asigurării unei asistenţe profesionale competente suplimentare, precum și o analiză atentă a situaţiei specifice”, adăugând că raportul se bazează pe „informaţii istorice și publice”, deci fără o bază obiectivă actuală.

Ce alte date, informaţii, consultări aţi avut în vedere la elaborarea acestui proiect legislativ?

L-am întrebat, în plus, pe Nicolae Ciucă, în calitatea sa și de prim-ministru:

9. Aţi fost informat că lângă zăcământul Neptun Deep, deţinut de statul român, se află zăcământul Sakarya, deţinut de Turcia, explorările fiind făcute tot de firma Exxon?

10. Turcia a anunţat public că din 2023 va începe exploatarea acestuia. Cunoașteţi că la nivelul geologilor s-a concluzionat că zăcământul Sakarya poate corespunde cu zăcământul Neptun Deep?

Vă adresăm aceste întrebări întrucât sunteţi cel care a girat implicarea companiei Romgaz în cumpărarea acţiunilor deţinute de Exxon Bahamas la zăcământul Neptun Deep.

V-a prezentat Romgaz un raport autorizat prin care să confirme energia zăcământului și volumele posibile și probabile de gaze, pentru că dovedite nu sunt? Dacă da, vă rugăm să ne comunicaţi cine a întocmit acest Raport (instituţia sau persoanele autorizate nominal) și care sunt cifrele avansate.

11. Înainte ca Romgaz să cumpere acţiunile deţinute de Exxon Bahamas, cu suma declarată oficial de 1.060.000.000 de euro sau dolari (vă rugăm să ne precizaţi concret moneda pentru că în spaţiul public au fost vehiculate ambele!), compania statului român a avut la bază o evaluare financiară autorizată pentru plata acestei sume, având în vedere că sunt bani publici? Dacă da, cine a întocmit această evaluare și când v-a fost prezentată dumneavoastră?

Guvernul Ciucă a răspuns doar la patru dintre 18 întrebări câte am formulat. Evident că și aceste răspunsuri au ocolit, de fapt, subiectul de interes la fel cum au făcut-o și celelalte instituții:

12. Cine va fi operatorul zăcământului Neptun Deep în urma achiziţionării acţiunilor Exxon Bahamas, care îl opera, de către statul român?

„Referitor la întrebarea 12, vă informăm că operatorul va fi o asociere între OMV și Romgaz, 50% și 50%, OMV având deja acest procent din proiect. Menționăm de asemenea, că statul român deține o participație la OMV de 20,6% și la Romgaz de 70%.”

13. Potrivit informaţiilor Q Magazine, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a refuzat păstrarea echipei de proiect a Exxon, cu mulţi specialiști români, care lucra deja de câţiva ani la zăcământul Neptun Deep și avea experienţă dovedită, având în vedere că într-un an și jumătate această echipă a realizat 7+1 sonde în respectivul perimetru. Dacă s-ar fi păstrat această echipă specializată și neutră, nu ar fi existat suspiciunea legată de anumite decizii manageriale defavorabile statului român pe care le-ar putea lua compania OMV.

Din informaţiile dumneavoastră, de ce s-a renunţat la această echipă, pentru că mai mulţi specialiști din cadrul ei au declarat pentru Q Magazine că ar fi dorit să își continue activitatea până la începerea exploatării și după aceea a gazelor din perimetrul Neptun Deep?

La această întrebare, premierul Nicolae Ciucă NU a răspuns.

14. Se cunoaște la nivelul Guvernului român cine sunt acţionarii companiei OMV? Dacă da, vă rugăm să ni-i comunicaţi pentru a putea informa publicul larg.

„În legătură cu întrebarea 14, vă răspundem că acționarii OMV sunt publici pentru că această companie este listată la bursă.„

Pentru lămurirea cititorilor Q Magazine prezentăm singurele informații pe care site-ul bursei din Viena le afișează despre compania OMV.

Sursa: www.wienerborse.at

Verificând și pe site-ul OMV găsim informații doar despre 56% dintre acțiunile companiei.

Sursa: www.omv.com

15. Având în vedere că în ultimii 3 ani producţia naţională de gaze s-a diminuat, România a crescut importurile prin cele două companii cu acţionariat rusesc, Conef Energy şi Conef Gaz, apreciaţi că statul român a contribuit la creșterea profitului acestora și, implicit, a bugetului de stat al Federaţiei Ruse?

Guvernul NU a răspuns.

16. Îl consideraţi vinovat pe ministrul de resort, Virgil Popescu, pentru această situaţie?

„Întrebarea 16 excede prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și nu vă putem răspunde.”

17. Ce companie a statului român are capacitatea și logistica de a importa gaze, astfel încât România să nu depindă de firme străine?

Guvernul NU a răspuns.

18. În contextul sancţiunilor impuse companiilor rusești la nivelul UE, inclusiv de statul român, având în vedere că Gazprom România (companie sancţionată) și-a schimbat acţionariatul printr-o tranzacţie recentă, care va fi poziţia Guvernului pe care îl conduceţi în relaţiile comerciale cu noul acţionar care nu este supus acelorași sancţiuni?

„Cu privire la întrebarea 18, vă răspundem că sancțiunile stabilite la nivel european vor fi aplicate conform legislației în vigoare.”

Toate aceste răspunsuri indică o totală lipsă de transparență față de cetățeanul român. Să întrebi cine va fi operatorul zăcământului Neptun Deep și să ți se răspundă cine este titularul licenței este o chestiune extrem de gravă și sfidează chiar electoratul care a votat autoritățile în cauză.

Mai multe despre enigmele legii off-shore aici.

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

6 Comentarii

  1. Cum jura Ciuca credinta patriei si Constitutiei stiind ca suntem ultima colonie imputita?

    Pana si Trinidad sau Puerto Rico au legislatie mai buna decat noi si astea doua sunt colonii asumate.

  2. Dă-le cu aghiasmă, dă-le cu aghiasmă!
    Bagă şi Acatistul Sfântului Vasile cel Mare.
    Bagă mare!

  3. @ Deci, îndatorarea, așa cum probabil că s-ar putea constata, favorizează migrarea forței de muncă ( aproximativ „naturală” ) către cei ce creditează, oferind venituri forței de muncă migratoare pe la nivelul dobânzilor plătite pentru îndatorare, îndatorare care contibuie și la depopularea zonelor ce solicită împrumuturile, ?

  4. @ În mod evident investițiile externe și creditorii implicați politic oferă, celor ce solicită împrumuturi, șanse pentru dezvoltarea unor economii marginale, îndeosebi de consum, care oferă posibilități puține de a face concurență celor ce acordă împrumuturile, ?

  5. Nici nu mai trebuia sa intrebati; raspunsul este: gazele vor ajunge la stapanii coloniei; colonia isi va cumpara propriile gaze , bineinteles la niste preturi fabuloase, ca asa ii sta bine unei colonii. Ati intrebat niste sclavi. Ce sa raspunda ei? Daca puteti, intrebati direct stapanii…..

  6. […] Sursa: inpolitics.ro […]

Scrie un răspuns la Infobrasov.net - Ziarul brasovenilor de pretutindeni Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată.

STRTIME=1662721998