CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9266 RON UP | 1 USD = 4.7043 RON UP | 1 GBP = 5.6863 RON DOWN

Mit spulberat: art.5 din Tratatul NATO nu protejeaza automat statele membre atacate

21 comentarii / 13517 vizualizări / 18 martie 2022

Cei care cred că legendarul articol 5 din Tratatul NATO asigură protecție automată oricărei țări membre în caz de atac se înșală: pur și simplu s-ar putea să nu existe nicio reacție. Avertismentul vine din partea specialiștilor, într-o analiză difuzată de un prestigios think-tank american, Poynter Institute.

Ar putea un atac rusesc împotriva Poloniei să declanșeze articolul 5 și să bage NATO în război?
Un atac rusesc asupra unei țări NATO nu ar duce inevitabil la un conflict militar între NATO și Rusia din cauza mecanismului de deliberare al alianței, se arată într-un material al Poynter Institute difuzat de politifact.com.

”Până acum, conflictul militar produs în urma invaziei Ucrainei de către Rusia a rămas între granițele Ucrainei. Dar s-ar putea să nu rămână acolo – și dacă nu, există șansa unei confruntări militare între Rusia și NATO, condusă de SUA.

Ucraina se învecinează cu patru state membre NATO: Ungaria, Polonia, România și Slovacia. (O a cincea țară vecină, Moldova, nu este membră NATO.) Mai la nord, Rusia se învecinează cu cele trei state baltice, fiecare aparținând NATO: Estonia, Letonia și Lituania.

Deoarece Ucraina nu este membră NATO, alianța nu are nicio obligație formală de a interveni pentru a opri invazia Rusiei. Cu toate acestea, dacă Rusia atacă oricare dintre națiunile membre NATO, aceasta ar putea determina NATO să invoce ceea ce este cunoscut sub numele de Articolul 5, un mecanism de apărare colectivă pe care NATO însăși îl descrie drept „însuși inima tratatului fondator al NATO”.

Declarativ, oficialii americani de rang înalt și-au reiterat sprijinul pentru obligația de a apăra colegii membri ai NATO care au fost atacați militar. În discursul său privind starea Uniunii, președintele Joe Biden s-a angajat să apere fiecare centimetru de teritoriu al țărilor NATO ”cu toată puterea noastră colectivă”.

Iar secretarul de stat Antony Blinken a declarat, pe 7 martie, la Vilnius, Lituania, că „dacă există vreo agresiune undeva, pe teritoriul NATO asupra țărilor NATO, noi, Statele Unite, toți aliații și partenerii noștri vom lua măsuri pentru a apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO.”

O invocare a articolului 5 nu mai este o întrebare abstractă. Pe 13 martie, Rusia a atacat Yavoriv, ​​un loc de antrenament militar din vestul Ucrainei, la doar cîteva mile de granița poloneză.

Articolul 5 al NATO ar putea cere Statelor Unite, ca membru-cheie al armatei NATO, să ducă o luptă militară directă împotriva Rusiei? Experții spun că s-ar putea, dar ei adaugă că există o zonă gri considerabilă, care poate duce la interpretări. Articolul 5 nu duce automat la un război pe scară largă; oferă doar un cadru pentru asigurarea unui răspuns măsurat, fiecare țară decizând ce acțiune să întreprindă(…)

Textul cheie al articolului 5 spune că „un atac armat împotriva unuia sau mai multor” membri NATO „va fi considerat un atac împotriva tuturor” și că, în acest scenariu, membrii sunt de acord să „ajute partidul sau părțile astfel atacate” cu „acțiunile pe care le consideră necesare, inclusiv utilizarea forței armate”.

Dacă are loc un eveniment declanșator, membrii NATO „se întâlnesc pentru a discuta dacă sunt de acord că acțiunile de pe teren justifică invocarea articolului 5”, a declarat Mai’a K. Davis Cross, profesor de științe politice și afaceri internaționale la Universitatea Northeastern. ”Trebuie să ajungă la un consens în acest sens, deci nu e vorba de un vot formal. Consensul poate însemna că niciun guvern nu se opune invocării articolului 5.”
A mai fost invocat articolul 5?

Grupuri de membri NATO care acționează individual au luat uneori măsuri pentru a promova obiectivele de securitate, dar articolul 5 însuși a fost invocat o singură dată – în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001.

În octombrie 2001, NATO a convenit asupra unui pachet de măsuri pentru sprijinirea Statelor Unite, inclusiv desfășurarea a șapte avioane NATO și a 830 de membri ai echipajului din 13 țări pentru a patrula spațiul aerian al SUA. O a doua misiune după 11 septembrie a implicat patrule navale și de supraveghere în Marea Mediterană.
Un atac rusesc asupra NATO ar duce neapărat la o confruntare militară?

Nimic nu este inevitabil, spun experții.

„Există la fel de mult sau la fel de puțin spațiu de negociere pe cât doresc să admită statele NATO”, spune Brendan R. Green, om de știință politică la Universitatea din Cincinnati.

Mai exact, există două posibile portițe de scăpare mai înainte ca NATO să se confrunte direct cu armata Rusiei.

În primul rând, este posibil ca membrii NATO să nu ajungă la un consens cu privire la un răspuns militar direct la un atac rus. „Nu există niciun fel de răspuns automat, în nicio circumstanță”, spune Michael O’Hanlon, membru senior la Brookings Institution.

În ultimii ani, membrii NATO au admis că au fost afectați de atacurile cibernetice rusești, dar „până acum, acest lucru nu este considerat la fel ca un atac armat, care ar putea activa articolul 5”, spne Cross.

Chiar și un atac militar convențional al Rusiei s-ar putea să nu fie considerat de o intensitate sau o durată suficientă pentru a declanșa articolul 5; atacul ar putea fi considerat ca fiind accidental.

„Dacă atacul este accidental, cum ar fi o rachetă rătăcită care aterizează peste granița Poloniei, membrii NATO ar trebui să se întâlnească și să decidă dacă a fost într-adevăr o greșeală”, a spus Cross. „Nimeni nu vrea să intre într-un război mai mare doar din cauza unei erori umane, așa că deliberarea în cadrul NATO este importantă.”

Într-un caz, în anii 1970, NATO a evitat să invoce articolul 5 când doi dintre membrii săi – Grecia și Turcia – au purtat război unul împotriva celuilalt pentru controlul Ciprului.

În al doilea rând, chiar dacă membrii NATO ajung la un consens și invocă articolul 5, fiecare membru poate decide individual cu ce ar dori să contribuie, militar sau în alt mod.

Conținutul articolului 5 „este, de fapt, un fel de autorizație pentru ca alianța să decidă cum să acționeze, colectiv ori individual”, spune Charles Kupchan, membru senior la Consiliul pentru Relații Externe și profesor la Universitatea Georgetown.

Chiar și după 11 septembrie, „nu toți membrii NATO au intrat în război în Afganistan și nu toți cei care au participat au făcut-o în mod egal”, spune Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy a Universității Duke.

Într-adevăr, articolul 5 este conceput pentru a oferi membrilor NATO o varietate de răspunsuri posibile, mai degrabă decât un mandat inflexibil.

„Dacă NATO invocă articolul 5, înseamnă asta că al treilea război mondial începe a doua zi? Nu, spuse Kupchan. „Răspunsul NATO ar ține cont, probabil, de riscul unei escalade ulterioare. De fapt, răspunsul ar putea fi mai degrabă economic decât militar.”

În timp ce administrația Biden și-a reiterat angajamentul de a apăra un membru NATO atacat de Rusia, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a avut grijă să puncteze că decizia revine membrilor NATO în mod colectiv, nu numai Statelor Unite.

Invocarea articolului 5 este „o întrebare care s-ar pune în cadrul alianței”, spune Kirby pentru CNN . „În mod concret, aș reaminti doar că articolul 5 arată clar că un atac armat asupra unui aliat NATO activează articolul 5… Dar cum s-ar interpreta asta e o chestiune pe care alianța NATO trebuie să o stabilească.”

Cât de probabil este ca articolul 5 să fie invocat?

Având în vedere modul în care s-a dezvoltat invazia Ucrainei, „există un pericol clar de escaladare accidentală care să se transforme rapid într-un declanșator al articolului 5”, spune Cross. „Dacă o rachetă din Rusia aterizează în mod eronat pe teritoriul unui stat membru NATO, armata de la sol ar putea răspunde în acel moment, iar asta s-ar putea transforma într-un adevărat schimb de artilerie peste graniță.”

Deci, a spus ea, indiferent dacă prima împușcătură a fost accidentală, luptele „ar putea deveni rapid intenționate, iar atunci am avea o confruntare directă între un stat membru NATO și Rusia”.

Cu toate acestea, mai mulți experți pe care i-am intervievat ne-au avertizat să nu ne gîndim la cel mai rău scenariu. În primul rând, cu cât Rusia se blochează mai mult în lupta pentru controlul Ucrainei, cu atât mai mult scade probabilitatea ca Rusia să extindă războiul atacând o țară membră NATO.

În plus, procesul de deliberare al NATO oferă timp pentru a verifica dacă un anumit atac rusesc merită un răspuns conform articolului 5.

„Singurele circumstanțe în care aș putea vedea că acest lucru se întâmplă ar fi după atacurile militare asupra teritoriului NATO”, a spus Green. „Chiar și atunci, bănuiesc că membrii NATO ar putea dori să aștepte până când va deveni clar că atacurile au făcut parte dintr-o campanie susținută și deliberată, mai degrabă decât rezultatul unei neglijențe.”

Miles a fost de acord. „Cred că ar fi nevoie de un atac intenționat al Rusiei asupra unui membru NATO la granița cu Ucraina, precum Polonia sau România”, a spus el. „Poate că acest lucru s-ar putea întâmpla în contextul livrărilor de arme, dar chiar și acolo, SUA și-au câștigat un spațiu de manevră folosind transporturi aeriene civile pentru a face acele livrări către aerodromurile din estul îndepărtat al Poloniei” se arată în analiza Poynter.org. (Traducere și adaptare B.T.I.)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

21 Comentarii

  1. „ajute partidul sau părțile astfel atacate”

    gugăl translei’ joacă feste

    Expertul a dat un interviu colorat în care interpretează el chestii de la adăpostul oceanului Atlantic.

    Încercarea de a băga în seamă toți proștii poate genera chiar și astfel de titluri, deși interpretarea corectă a marii descoperiri n-ar fi altceva decât că NATO va evalua atacul rușilor, dacă au nimerit deliberat sau dacă au mai făcut o treabă în stilul lor.

    Statul lezat va invoca articolul 5 în cunoștință de cauză, nu e nevoie de o comisie care să cântărească atent. Varianta diliului o știm, n-am atacat nici Ucraina.

  2. Spre deosebire de comentatorul anterior, articolul contine date si interpretari 100000% adevarate. Iar acest lucru nu se stie de ieri, de azi. A fost subliniat inca o data intr-o analiza din 2001 care citeaza declaratii chiar din 1949.

    „In terms of actual action, however, even though „an armed attack against one shall be considered an attack against them all,” each ally is totally free to take „such action as it deems necessary” [emphasis added]. This could be „including the use of military force,” but that – or any other action – is in no way required. Thus Article 5 does not automatically imply military action – another point on which the United States insisted when the treaty was being negotiated. As Secretary of State Dean Acheson said on March 18, 1949 (under pressure from Congress): „This [invocation of Article 5] does not mean that the United States would be automatically at war . . . The Congress alone has the power to declare war . . . [We would] be bound to take promptly the action which we deemed necessary to restore and maintain the security of the North Atlantic area . . . [but that] decision [would be] taken in accordance with our Constitutional procedures” [emphasis added]. Mr. Acheson went on to cite two factors in making such a judgment: the „gravity of the armed attack; and the action which we believed necessary to restore and maintain the security of the North Atlantic area.” Thus, it is clear that, for NATO to act as a whole, there would have to be a further decision in the North Atlantic Council, as well as a separate, national agreement by each individual ally according to its own constitutional process.”
    https://www.europeaninstitute.org/index.php/20-european-affairs/fall-2001/629-natos-article-5-the-conditions-for-a-military-and-a-political-coalition

    • Pulac idiot, Putin și-a strâns toate scursurile trădătoare pe care le-a trimis să fie măcelărite de către ucraineni.

      NATO înseamnă și Turcia și Portugalia.

      E de ajuns să fugă un prostălan sovietic pe frontiera de vest, Polonia, Cehia, Slovenia și statele baltice invocă art. 5 și fac joncțiunea cu ceilalți la Kremlin.

      • Esti analfabet functional. Ca si in cazul datelor stiintifice din pandemie, si acum pur si simplu nu treci testele Pisa. Nu esti in stare sa intelegi un text la prima lectura.
        Pentru informatiile tale, Rusia a bombardat la pamant o baza militara NATO aflata la 20 de km de granita poloneza. Acolo erau mercenari si traineri NATO. Toti sunt in mormant acum.
        Hahahaha, salvatorul tau de moldovean rusofob idiot este acum Turcia? Cea cu Erdoganul terorist care haituia opozitia si presa? Turcia nu va intra in razboi contra Rusiei. Turcia nu are nevoie de NATO.

        • baza Nato era in Ucraina?

  3. In concluzie – apa de ploaie. Nu va mai bazati pe occidentali, sunt mai ceva decat fetele de la bordel.

  4. asta e secretul lui polichinel.
    Numai aia care inca mai cred ca am avut un virus venit de la mama liliacului care s-a infectat de la bunica lui, pot crede in ‘Articolul 5’ asa cum ne este prezentat el pompos ca ‘toti pentru unul si unul pentru toti’ de catre unul zis si Prostanacul, in media aservita.

  5. „Nu există niciun fel de răspuns automat, în nicio circumstanţă”, al NATO pentru un stat membru atacat, spune Michael O’Hanlon, membru senior la Brookings Institution.
    Brookings Institution este unul din think-tank-urile americane cele mai importante ale ordinii mondiale anglo-saxono-iudeo-masonice & friends, unul din artizanii acesteia, iar ceea ce spune are valoare de mesaj mai mult decât de analiză.

  6. Daca Romania nu beneficiaza de protectie automata, atunci aceasta alianta militara este o afacere proasta si paguboasa. In plus, cu Romania in NATO si cu Moldova afara, telul reunificarii devine impiosibil de atins in veci. Reunificarea poate avea loc DOAR daca si Romania si Moldova adopta statutul de NEUTRALITATE. Ce cauta bazele americane aici daca acestea nu servesc IN PRIMUL RAND intereselor NOASTRE nationale ?

  7. Hai să urmărim puțin implicațiile declarațiilor de ieri ale lui Biden despre Putin că ar fi „criminal de război”. În contextul în care credem că NATO ne apără. Și mai ales că azi România prin premierul dral Ciucă a urmat direcția și, deși nu l-a numit direct pe Putin așa, a numit acțiunile Rusiei drept „crime de război”.

    În primul rând nu voi discuta dacă sunt sau nu crime de război pentru că ar fi o discuție juridică prea complexă. Mă interesează în plan militar și de risc geostrategic ce înseamnă aceste declarații.

    Ce știți dv că pățesc adevărații criminali de război din partea Americii? In general, atunci când un personaj international este numit de puterile vestice „criminal de razboi”, acesta cam sfârșește intr-un deces grăbit și provocat cinetic. Saddam in Irak, Gaddafi in Libia, generalul Soleimani in Iran (era in Irak la acel moment, deci asasinatele pot fi facute si in tari neutre). Dacă vreți sursele:
    [1] CBS „We came, we saw, he died,” she (Clinton) joked when told of news reports of Qaddafi’s death by an aide in between formal interviews.
    [2] A report fr om Yahoo News published Sunday says that the Trump administration and CIA considered kidnapping WikiLeaks founder Julian Assange in 2017 and even raised the prospect of assassinating him amid concerns he may be planning an escape of his own. Citing conversations with more than 30 former U.S. intelligence and security officials, Yahoo reported
    [3] Aljazeera: Trump’s assassination of Soleimani: Five things to know At the direction of US President Donald Trump, the US military killed Soleimani, head of Iran’s Quds Force, the foreign arm of the IRGC, in the early hours of Friday, January 3, 2020

    Acum, indiferent dacă declarația lui Biden era una pentru electoratul propriu, vin alegeri, sponsorii politici cu bani ucrainieni vor cu disperare mesaje pro-Ucraina si anti-Rusia, ceea ce mă interesează mai mult este riscul geo-strategic al acestei declarații.
    Deci, chiar dacă ar fi o declarație politică (care ar trebui urmată de un telefon direct dintre Putin și Biden așa cum a avut loc atunci când Biden l-a numit „killer”
    „The Russian leader later said that after that harsh remark Biden made a telephone call to him and offered satisfactory explanations”).

    Deci ce cred rușii despre declarația asta având în vedere consecințele altor oameni pe care SUA i-a numit „criminali de război”? Și având în vedere că senatori precum Graham cer asasinarea lui Putin? O armată nu va considera niciodată aceste lucruri drept lozinci. O armată va considera aceste declarații drept riscuri reale de securitate națională. Iar rezultatul pe care îl cred eu este că omenirea a mai făcut un pas către războiul nuclear. Voi explica mai jos folosind fapte întâmplate în timpul 9/11. Dar, să ne ferească soarta să i se întâmple ceva lui Putin, să cadă la duș pe săpun (sunt ironic, evident că mă refer la un asasinat), pentru că eu cred că armata rusă va declanșa o ripostă nucleară fără somație asupra țărilor suspecte. Nu, nu cred că merită să strice niște rachete împotriva României în urma declarațiilor de azi ale lui Ciucă pentru că deasupra României vor fi destule rachete nucleare ale Vestului care vor fi interceptate de sistemele rusești, iar acestea vor detona nuclear deasupra României în loc să atingă Moscova. Multe vor atinge și Rusia dar România deja nu va mai exista pe hartă când se va întâmpla asta și sistemul antiaerian rusesc va fi copleșit.

    Iată cum a fost relatat momentul 9/11 de către Politico.
    „Andy Card: One of the president’s first thoughts, fr om Sarasota to Barksdale, was Vladimir Putin.
    Gordon Johndroe: [Putin] was important—all these military systems were all put in place for nuclear alerts. If we went on alert, we needed Putin to know that we weren’t readying an attack on Russia. He was great—he said immediately that Russia wouldn’t respond, Russia would stand down, that he understood we were under attack and needed to be on alert.
    Ari Fleischer: Putin was fantastic that day. He was a different Vladimir Putin in 2001. America could have had no better ally on September 11th than Russia and Putin. ”

    Deci, odată lovită, America a intrat in alertă nucleară (zice Gordon). Din punct de vedere tehnic, alerta era DEFCON3 cu ordine de pregatire ca si cum ar fi DEFCON2, dar min apararii Rumsfeld nu a mai dat acest ordin de escaladare. Cu toate informatiile primite in primele ore, America a realizat cine a atacat-o si deci nu a mai ordonat cresterea nivelului de alerta.

    Putin a fost primul care l-a sunat pe Bush, a spus ca intelege ca America trebuie sa intre in alerta militară pe care o are. Dar că Rusia va raspunde prin a iși cobori nivelul de alertă la care urcase pentru a fi la fel de pregatită ca și SUA, pentru că nu are nicio legatură cu acțiunea.
    Deci America a fost lovită prin surprindere, Bush a fost dus repede în buncăr, alerta nucleară era pregătită și America căuta atacatorii. Ridicarea alertei militare în SUA a dus imediat la ridicarea alertei și în Rusia, pentru apărare. Bush și comandanții americani doar la asta se gândeau, ca nu cumva Rusia să interpreteze greșit alerta militară americană. Putin a sunat și acela a fost momentul începutului unei prietenii destul de scurte între SUA și Rusia.

    Repet, nu mă interesează dacă declarațiile americane sunt operetă. Într-o situație în care NATO luptă cu Rusia un război proxy, trebuie să înțelegem cu ar putea interpreta Rusia cele spuse. Un asasinat împotriva lui Putin va duce cel mai probabil la o reacție nucleară împotriva SUA. Asta cred eu că se activează acum în Rusia (pentru că astfel de planuri există deja făcute, ele doar se activează în funcție de prezența acelor amenințări).

    • Să dau și o veste bună. Aparent Casa Albă a început imediat după afirmația lui Biden să deescaladeze situația:
      White House press secretary Jen Psaki told reporters Wednesday that Biden „was speaking from his heart and speaking from what he’s seen on television” when he accused President Putin of committing unspecified war crimes.

      Practic, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe ne spune că Biden vorbit ca un om simplu, din inima, privind la televizor. Deci nu a vorbit pe baza unor documente oficiale americane care sa detalieze asa-zisele crime de razboi, nu are la baza nicio analiza americana. A vorbit dupa ce a fost influentat de televizor.

      Cu alte cuvinte, Casa Alba se dezice de afirmatiile lui Biden, probabil ca militarii si diplomatii au tras imediat alarma privind eventualele consecinte ale acelor afirmatii si Casa Alba s-a dezis de afirmatiile lui Biden considerandu-le la fel de meritorii ca si relatarile de la televizor (despre care stim ca sunt aproape toate fake news).

  8. Articolul 5 este sacru pentru NATO. In plus, NATO e despre Rusia. Asa ca daca Rusia ataca o tara membra NATO, iar Alianta nu intervine, consecintele pot fi devastatoare si pentru NATO, dar și pentru Pax Americana. Si, evident, pentru administrația Biden. Singura data când a fost invocat articolul 5, Statele Unite n-au fost atacate de Rusia. Care sigur ataca NATO cu fel de fel de dezinformari. Dar nu-si permite s-o atace militar.

    • „I would support the Poles and whatever choice they make,” Wallace told Sky News, adding that the United Kingdom could not offer aircraft that the Ukrainians would be able to use.
      „We would protect Poland, we’ll help them with anything that they need,” he said. „Poland will understand that the choices they make will not only directly help Ukraine, which is a good thing, but also may bring them into direct line of fire from countries such as Russia or Belarus.”

      Alianta va interveni, Baker Man. Dar depinde ce intelegi tu prin „a interveni”. Uite, pasajul de mai sus este foarte recent si reprezinta, în înțelegerea mea, un avertisment al UK către polonezi de genul „nu trimiteți avioanele acelea pentru că o să fiți loviți de ruși și noi vom face ce putem dar doar atât”.

      • Wallace știe limba engleză. O fi limba lui maternă.

        Interpretare de postac sovietic. Ăla spune că-i sprijină orice ar alege, iar postacul imbecil traduce un avertisment.:)))))))))))) Au graniță comună cu agresorul.

      • Ti-am zis cacamicule sa nici pandemia, nici geopolitica nu sunt de nasul tău. Nu te duce capul și de aceea ți-am selectat pe amicul Friedman de la Stratfor care spunea asta într-un interviu:

        „Sunt doua chestiuni: nu poti ajuta o tara care se prabuseste intr-o saptamana. Si in al doilea rand, in aceasta lume nimeni nu ajuta o tara care nu se poate ajuta singura. Ideea ca germanii vor trimite tinerii sa lupte si sa moara in interesul Romaniei nu e rationala. Poti argumenta ca Rusia nu va fi agresiva, poate ca nu va fi, dar in trecut, de fiecare data cand o tara est-europeana a pariat ca o alta nu va fi agresiva, a pierdut.

        Daca iti construiesti apararea si (rusii) nu sunt agresivi, ai irosit ceva bani. daca iti construiesti apararea si de aceea nu sunt agresivi, nu vei sti niciodata. Dar daca iti construiesti apararea si vor veni, atunci aliantele inseamna ceva. Nimeni nu isi va trimite copiii sa va apere. Am doi copii in armata americana: fiica mea a fost in Irak, timp de 25 de luni, fiul meu este in aviatie. Ei nu vin aici sa apere romanii.

        Daca e in interesul nostru, e o alta problema. Un lucru asupra caruia trebuie romanii, ca o natiune matura, sa isi puna intrebarea este cum sa fac sa transform asta in interesul americanilor?

        Din punctul de vedere al americanilor, un cordon sanitar din Polonia pana in Romania este de mare interes si la asta s-ar putea si s-ar angaja SUA. Dar nu te poti angaja la ceva ce nu exista. Nu uitati, in timpul razboiului rece Germania de Vest a fost aparata de vest-germani. Si americanii au adaugat ceva acestei aparari. NATO a fost un loc in care s-au impartit greutatile (burden sharing). Si asta a inseamnat ca alte tari erau linia principala de aparare si americanii i-au sustinut.

        Daca Romania spune ca e prea saraca sa se apere, cred ca isi decide soarta pe termen lung.”

        Deși omul o spune direct, chiar și pentru prostovani să înțeleagă, Friedman subliniază INTERESUL. Nu obligația articolului 5. Obligația din articol spune exact ce zice britanicul. „Vă dăm arme, vă dăm rachete, vă dăm 20 de tancuri dar durează 2 luni până ajung la voi, vă dăm avioane dar nu sunteți obișnuiți cu ele, vă dăm drone” dar va bateți singuri. Ca să vină englezii, americanii să moară aici împotriva rușilor, pentru asta este nevoie de un interes major în regiune. Iar până acum nu există. Resursele din Marea Neagră sunt deja exploatate de Turcia (care nu are nevoie de NATO să trateze cu Rusia, din contră, Erdogan a scăpat cu viață dintr-o lovitură de stat coordonată de pe teritoriul american, membru NATO) iar OMV a declarat acum câteva zile că resursele de hidrocarburi nu mai sunt de interes pentru grup.

        • Cred ca interventia ar putea fi de tip militar. Dar nu ca in Ucraina, ci cu no fly zone si cu tot tacamul. Statele Unite au cel putin patru interese cand vine vorba de NATO. Ma refer la alea strict pragmatice. Ar putea interveni, in primul rand, pentru salvarea NATO. Iar NATO nu inseamna doar comenzi importante pentru complexul militar industrial din State si sute de mii de joburi, ci si o influenta politica majora in UE. Genul ala de influenta care-i pute tovarasului Macron, care ar vrea ca Franta sa controleze UE, iar complexul militar-industrial francez sa inarmeze ,,armata europeana”. In al doilea rand, NATO asigura Statelor Unite o proiectie strategica in Eurasia, in asa fel incat aceasta zona in care traieste 75% din populatia lumii si se afla 75% din resursele mapamondului sa nu ajunga pe mana tovarasilor Xi si Vladimir Vladimirovici. Daca s-ar intampla asta ar fi nasol pentru Statele Unite. Dar si pentru naivii care inca mai cred in democratie, ca-s satui de totalitarism si de Virgil Popescu. Abia in al treilea rand ar putea interveni pentru importanta strategica a Marii Negre, aia care ne-a bagat in NATO in contextul 9/11. In al patrulea rand, ar putea interveni si pentru castigarea bataliei politice interne. Niciun presedinte american nu cred ca-si doreste ca o tara NATO sa fie atacata in mandatul lui de Rusia, iar America sa nu raspunda la o asemenea agresiune. Ar parea slab nu numai el si administratia lui, ci si intreaga tara. Cine ajunge la Casa Alba vrea de regula sa faca istorie. Nu sa ajunga europarlamentar dupa terminarea mandatului. Si mai e o treaba pe care Friedman se face ca n-o intelege. Odraslele lui care au luptat in Irak nu vor veni in Romania ca sa apere Romania si pe mine. Ci ca sa apere Statele Unite si democratia liberala. Sau ce-a mai ramas din ea, care-i oricum mai bun decat autocratia personala.

        • „A key reason: divisions among members over whether to challenge Russia’s navy in the area, resulting in a lack of a coherent and meaningful Black Sea NATO strategy, according to Reuters interviews with diplomats, intelligence officials and security sources from NATO members as well as military strategists, retired military commanders and shipping industry officials.

          That includes reluctance by some NATO members, notably Turkey, to agree to maritime patrols to avoid provoking Moscow, they said. Other factors are budget constraints and the existence of other priorities among some major NATO allies, they added.”

          Am citat doar ca să mă aflu în treabă și să nu îmi las chiar părerile așa lipsite de informații concrete. Marea Neagră este strict o afacere turco-rusă. Așa cum a fost de secole. Iar Turcia acum nu mai este NATO. Este membru doar cu numele. Repet informația, poate a scăpat. Câtă vreme Erdogan este la conducere, NATO nu mai intră în Marea Neagră decât pentru turism și nici Turcia nu se va baza pe NATO. Turcia, a doua armată ca mărime în NATO își duce singură războiul cu dușmanii din Orient, s-a bătut singură cu Grecia. Și Erdogan îi cam datorează viața lui Putin ca urmare a loviturii de stat tolerată de SUA, aliatul din NATO. Se schimbă Erdogan, se poate schimba și politica asta. Deci NATO trebuie să îl ucidă întâi pe Erdogan ca să poată intra în Marea Neagră cu scop ofensiv contra Rusiei. În Marea Neagră nu există decât două flote: turcă și rusă. Celelalte țări din zonă au bărci. Turcia nu are niciun interes să intre francezii sau englezii pe aici. Are grijă să păstreze liniile de discuție deschise cu Rusia.

          În rest, ce mai pot să zic. Atunci când oamenii speră la un război între forțe nucleare doar pentru noțiuni abstracte de tip „democrație liberală, atât cât a mai rămas din ea”, eu vă doresc tuturor o lume post-apocalipsă în care să se moară de foame. Mergeți la culcare și să vă fie frică de ziua de mâine.

  9. ‘O invocare a articolului 5 nu mai este o întrebare abstractă. Pe 13 martie, Rusia a atacat Yavoriv, ​​un loc de antrenament militar din vestul Ucrainei, la doar cîteva mile de granița poloneză.’
    Invocare a articolului 5 pentru un atac la doar cîteva mile ( mai precis la 20km ) de granița poloneză., locatie DIN Ucraina?
    ‘….un loc de antrenament militar’ asa numesc amerlucii o baza militara cu mercenari si ‘antrenori’ americani ( NATO) cu armament trecut in convoaie civile venite din Polonia?

  10. CREDIT DOAR CU BULETINUL,
    mai faci d-astea?!

  11. mai in serios:
    prin Tratat nu se prevede unde se vor duce LUPTELE,
    la noi sau la ei……
    (vezi ca esti gansac prost,
    indopat de tembeliziuni cu gunoaie!)

  12. cu Germania s-au luptat „aliatzii” prin romania
    NU ERAM SUB OCUPATIE!

Scrie un răspuns la Baker Man Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată.

STRTIME=1662721998