Dacian Cioloș e prezentat de mulți drept marea speranță a politicii, inclusiv pentru alegerile prezidențiale, mai ales că are o carte de vizită impresionantă: ministru, consilier prezidențial, comisar european, prim-ministru, mai nou președinte de partid. Faptul că din această postură slobozește periodic, cu seninătate, în spațiul public elucubrații de proporții epice ar trebui să stîrnească, din păcate, îngrijorarea tuturor. Pentru că Cioloș pare dovada vie că poți trece prin politică precum gîsca prin apă, fără să se lipească nimic de tine, dar continuînd să nutrești mari ambiții.

Să analizăm cea mai recentă enormitate emisă doct de fostul premier.
Ce spune Cioloș într-un interviu acordat ziarului Adevărul, azi:

„Pentru sănătatea democrației din România, eu cred că, anul acesta, obiectivul opoziției parlamentare și a celei extraparlamentare, obiectivul Opoziției sănătoase din România, ar trebui să fie demisia Guvernului actual, alegeri anticipate și organizarea alegerilor în același timp cu alegerile prezidențiale(…) În a doua jumătate a anului, dacă avem, într-adevăr, o majoritate în Parlament de oameni care chiar reprezintă interesele românilor acolo, acea majoritate ar trebui să se asigure că acest Guvern pleacă acasă și că folosim prevederile constituționale, așa cum sunt ele acum, ca să fim în măsură să organizăm alegeri anticipate, ele fiind organizate în același timp cu cele prezidențiale”.

Hai să vedem ce e cu prevederile constituționale invocate de politicianul Dacian Cioloș.
ARTICOLUL 89
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

De asemenea, mai există un articol care reglementează alegerile anticipate:
ARTICOLUL 63
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Și acum, să explicăm pe înțelesul fostului premier: dacă mandatul președintelui se încheie pe 16 noiembrie 2019, data limită pînă la care poate fi dizolvat parlamentul e cu șase luni mai devreme, adică 16 mai, fix în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare.
Ceea ce înseamnă că, potrivit liderului PLUS+, demersurile de demitere a guvernului Dăncilă și de parcurgere a etapelor necesare dizolvării legislativului ar urma să ocupe luna aprilie și parțial luna mai. În viziunea fostului comisar european, cel bun mod în care România ar putea onora președinția europeană ar fi provocarea simultană a unei crize de guvern și de parlament în timpul campaniei pentru parlamentul european.
Numai că și așa, dizolvarea parlamentului cel tîrziu pe 16 mai înseamnă organizarea de alegeri anticipate maxim pînă pe data de 16 august.
Constituția României interzice expres, deci, organizarea de alegeri anticipate concomitent cu cele prezidențiale la termen.
”Mici” amănunte procedurale pe care un cetățean de rînd poate nu le cunoaște. În cazul unui politician cu pretenții, necunoașterea Constituției este, însă, descalificantă. (Bogdan Tiberiu IACOB)