Scuzele Kievului
9 comentarii /
3292 vizualizări /
12 iulie 2022
Andrzej Duda îi cere lui Volodimir Zelenski ca Ucraina, în mod oficial, să ceară scuze Poloniei pentru genocidul etnic săvârșit în cel de-Al Doilea Război Mondial, căruia i-au căzut victime peste 100.000 de polonezi. Nu există pentru moment nicio reacție a Kievului în acest sens. În condițiile în care Polonia s-a dovedit, în acest război, a fi cel mai loial aliat al Ucrainei. Scuzele Kievului se lasă însă așteptate și în ceea ce privește România. În ce privință?
De câțiva ani, în mod insistent, organizațiile românești din Ucraina reclamă un genocid cultural-lingvistic căruia îi cad victime etnicii noștri. Este solicitată intervenția în acest sens a Guvernului României. După ce, de mai multe ori, a fost solicitată și intervenția autorităților de la Kiev. Fără a intra în detalii, acest genocid cultural-lingvistic se referă la practicile religioase, la interdicția copiilor români de a studia la școală în limba maternă, la lipsa oricărui sprijin pentru comunitățile de români de a-și practica și de a-și transmite din generație în generație obiceiurile și tradițiile. Autoritățile de la București nu au intervenit. Nici autoritățile de la Kiev. Și nici măcar nu și-au cerut scuze. Nici unii, nici alții.
Se desfășoară în prezent un trafic intens pe Dunăre, susținut inclusiv de navele militare ucrainene, pentru a fi facilitat exportul de produse al acestei țări, în special exportul de cereale. Aceste operații sunt în prezent posibile după recucerirea de către ucraineni a Insulei Șerpilor, care în trecut a aparținut României. Acest trafic intens care îi pune în dificultate pe transportatorii fluviali români beneficiază și de facilitățile oferite de Canalul Bâstroe. Acest canal, în lungime de 10 kilometri, face practic legătura între Dunăre și Marea Neagră. Din nefericire, el traversează Delta Dunării, periclitând într-o oarecare măsură această bogăție a României care face parte din patrimoniul universal. Construcția acestui canal a început în 2004. Autoritățile de la București au făcut numeroase demersuri, fără a se solda cu vreun rezultat, pe lângă autoritățile de la Kiev, în vederea sistării lucrărilor. În 2006, Comisia Economică a ONU a solicitat și ea sistarea lucrărilor. Tot fără folos. În 2007, Kievul a inaugurat canalul. Toate demersurile și rugămințile autorităților de la București au fost cu desăvârșire ignorate. Ucraina nici măcar nu și-a cerut scuze până astăzi, în condițiile în care autoritățile de la Kiev recunosc în mod oficial că românii acordă un ajutor substanțial Ucrainei în conflictul în care acest stat a fost angajat fără vina lui.
Ucraina nu-și cere scuze nici pentru uriașa pagubă în valoare de 800 milioane de dolari produsă celor patru companii românești care au participat la construcția combinatului siderurgic de la Krivoi Rog. Construcția a început în 1983, urma să fie finalizată în 1992, iar contravaloarea celor 800 milioane de dolari urma să fie acoperită prin livrarea de minereu ucrainean pentru combinatul siderurgic de la Galați. În urma acestui proiect, românii au rămas păgubiți și nu s-au ales nici măcar cu scuze.
Sunt curios dacă, printr-o declarație oficială, Volodimir Zelenski va catadicsi să prezinte cuvenitele scuze Poloniei. Mă îndoiesc însă în mod absolut că acest lucru se va petrece vreodată și în ceea ce privește România. Cu atât mai mult cu cât scuzele pentru această țară nu sunt solicitate nici de președinte și nici de primul ministru. Ci doar de unii jurnaliști idealiști. (Sorin Roșca Stănescu)
| 1 USD = 4.5463 RON 
Căci erau ucraineni, nu ruşi, sovieticii vinovaţii de masacrul de la Fântâna Albă de la 1 aprilie 1941, din Bucovina de Nord răpită, când între 2000 şi 4000 de români au fost ucişi de către sovietici – unii traducând automat, greşit sau cu intenţie, „sovieticii“ ca fiind ruşi -, români ucişi pentru că voiau să fugă din Uniunea Sovietică (din Ucraina sovietică) în România (Paul Goma a subliniat vinovăţia continuată ucraineană faţă de români în studiul său „Masacrul de la Fântâna Albă“).
Că Ucraina este (tot) Uniunea Sovietică (mai ales privind România), se vede şi din articolul „Ucraina. Alinieri ideologice toxice la naraţiuni (post-)sovietice“, din aprilie 2021, de pe contributors.ro, al diplomatului Dorin Popescu (care a lucrat la consulatul român de la Cernăuţi, în Ucraina). [https://www.contributors.ro/ucraina-alinieri-ideologice-toxice-la-naratiuni-post-sovietice/ sau la Ucraina. Alinieri ideologice toxice la narațiuni (post-)sovietice].
Iar actualul preşedinte evreu al Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, ignoră înadins drepturile şi chiar existenţa românilor în ţara lui, deşi românii / moldovenii sunt a doua mare minoritate din Ucraina, după ruşi. Atsfel, cu ocazia Zilei Unităţii Ucrainei, 16 februarie 2022, Zelenski îi menţiona doar pe „ucraineni, ruşi, tătari şi maghiari“. Pe evrei nu îi menţiona ca să nu se evidenţieze el şi tovarăşii lui coetnici care l-au propulsat şi care preferă penumbra, dar românii sunt discriminaţi sistematic, în acelaşi timp în care îi vor ca soldaţi împotriva ruşilor.
+1
Vedem, și nu putem înțelege cum de s-au lăsat târâți Europenii în nebunia asta, creată exclusiv din ambițiile și din disperarea ”imperiului SUA”, care, precum „înecatul”, face mișcări tot mai „haotice”, riscând ca, dacă nu ne-om trezi la timp, să ne tragă pe toți la fund.
Adică „Europenii” (cu istorii de milenii, și de la care e de așteptat un înalt simț politic), să nu fi văzut că „Americanii”, nu au făcut decât să „ne bage mortu’n casă” – cu așa-zisa Ucraina ?
Pe Americani, de la 10,000 km distanță, îi doare fix „la bască”; deocamdată, au numai avantaje. Englezii, dintotdeauna au fost „Europeni” doar „cât, când și cum” le-a convenit lor. Dar Europenii, care știu cel mai bine ce ar însemna azi, un război pe pământul lor, nu aveau voie să fie „orbi” la pericolele la care îi (ne) expun / împing Americanii.
1) Au izolat (poate ireversibil ?) ”UE” de „Ruși” – „coșmarul” SUA, deoarece, „UE & Rușii” ar fi putut constitui un „pol de putere” inbatabil, și economic, și militar. Că acum, primul „beneficiar” e China, se pare că „domnii americani” încă nu conștientizează. Sau, cred ei că „au soluții”.
2) Lipsită de resurse și angajată prematur și prostește în „tranziția energetică”, mai fiind și direct expusă restricțiilor „anti-Ruși”, „UE” a intrat în vizibil declin economic (iarăși, avantaj ”SUA”).
3) Legată „ombilical” de ”ideologia USA”, Europa se vede pusă în situația de a suporta „grosul” cheltuielilor militare (și sub lozinca „Ucraina Luptă”, și sub directiva „NATO ne apără de Ruși”).
Dar, cel mai serios pericol abia de-acum se întrevede. Putea crede cineva, că „îmbățoșarea” naționalisto-nazistă a „mixtului de teritorii și de etnii”, care se numește „Ucraina”, va rămâne fără consecințe ? Și că, falsurile istorice pe care „Ucrainenii” vor să le impună tuturor, plus glorificarea unor criminali notorii, nu vor produce iritarea țărilor / popoarelor din jur ?
Pe cum merg lucrurile, nu-i departe ziua când „Ucrainenii” vor intra în „incapacitate de luptă”; zi așteptată cam de mulți (așa-ziși prieteni), ce stau la pândă cu „pistoalele ascunse pe la spate”…
Și apoi : e cineva, în Europa, care să nu aibă „ceva de revendicat”?
Bun comentariu. ” Europenii” nu mai sunt europeni, democratia a murit in Europa occidentala de cand nazismul a renascut in toti politrucii Comisiie Europene ,cei care vad in Uniunea Europeana un nou URSS. Acesti indivizi si toti cei interesati de ticalosiile lor vad in Rusia dusmanul lor, asa cum ordona calaul omenirii SUA.
„nazismul” asta european este anti-european, anti-crestin, anti-cultural, anti-national, anti-israel, eco-fascist, profund pro-corporatist (C.E. este de un fascism feroce), pro-africani, pro-musulmani, pro-arabi, pro-asiatici, pro-LGBT, pro-transgenderi si neomarxist pe model american.
Ei de ce pot si noi nu? Noi de ce suntem colonie de sclavi mancurti si vecinii nostri nu?
Când analizezi vivacitatea unui popor vezi întâi etnia dominantă și religia majoritară pe care o practică. De aici pleacă totul. Restul este istorie.
Nu noi nu putem,Noi , romanii, noi cei ce ne respectam si onoram tara suntem anihilati, marginalizati si-n fruntea tarii, asemeni paduchilor au iesit ”oamneii noi” ceausisti, neam deslugi care isi vad satele, parintii, credinta pentru cateva lovele pret al slugarniciei la straini. Acesti insi sunt considerati, chiar de calaii tarii nedemni a fi considerati oameni. Ajunsi la osul puteriilovesc in primul rand in taranii romani, in satele de unde al plecat, sa fie slugi.
[…] inPolitics: SCUZELE KIEVULUI […]