Dacă doriți să revedeți selecțiuni din programul anticomunist:

”Tot din trecut s-a ridicat si glasul astazi frecvent trecut sub tacere al singularului maistru militar Iulius Filip, cel care, in indepartatul an 1981, s-a incumetat sa scrie o scrisoare plina de curaj liderului Solidaritatii poloneze Lech Walesa, varful de lance al luptei pentru libertate atunci in toi la santierele navale din Gdansk. Marturia vibranta a acelui episod si a consecintelor indurate de expeditor pentru nobila sa cutezanta au starnit viu interes si o ploaie de intrebari si intregiri venite din randurile tinerei asistente. Si, vorbind despre Polonia, invitata de onoare din acest an a Scolii de Vara de la Sighet, vocea ei s-a facut auzita cu titlu oficial prin cuvantarea cunoscutului disident Bogdan Lis, care a reprezentat la Sighet pe fostul presedinte Lech Walesa, impiedicat in ultima clipa sa intreprinda calatoria in Romania”. (Revista 22 – 28 iulie 2003)

”Ambasadorul Republici Polone la Bucuresti, d-l Jacek Paliszewski, a înmanat marti, 13 decembrie, într-un cadru solemn, distinctii de stat si medalii cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înfiintarea Sindicatului Liber Solidaritatea. Printre cei care au primit înaltele distinctii ale statului polonez se afla cunoscuti disidenti anticomunisti. Iulius Filip si Octavian Bratila au fost decorati cu distinctii de stat pentru “solidaritatea cu Solidarnosc” traita în Romania si pentru sprijinirea miscarii din Polonia. Ambasadorul Paliszewski a afirmat ca Medalia Comemorativa a Solidaritatii a fost înmanata Anei Blandiana, Doinei Cornea, lui Radu Filipescu si Marius Oprea, pentru rolul pe care l-au jucat în miscarea de disidenta din Romania. In cuvantul de raspuns, Doina Cornea a multumit poporului polonez pentru lectia de demnitate si curaj pe care a dat-o.
Daca disidenta lui Iulius Filip sau a Doinei Cornea este bine cunoscuta, despre activitatea lui Octavian Bratila se stiu mult mai putine amanunte”. (Revista 22 – 12 decembrie 2005)

”Disidenta, fenomen general in blocul sovietic dupa 1964, a fost strivita nemilos de cerberii regimului si instrumentul lor principal, Securitatea. Sa mentionam aici actiunile constante de marginalizare, compromitere si lichidare a oricaror forme de gan­dire si actiune libera: persecutia miscarii initiate si conduse de Paul Goma, cea mai importanta actiune de protest colectiv impotriva incalcarii drepturilor omului, arestarile si prigoana in randurile muncitorilor mineri care au declansat greva din vara anului 1977, salbatica persecutie a lui Vasile Paraschiv si a altor activisti angajati in lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Ro­ma­nia, actiunile impotriva unor disidenti, opo­nenti si critici ai regimului precum (or­di­nea nu este alfabetica si nu indica vreo ierarhie a meritelor, iar lista nu se pretinde a fi exhaustiva): Dorin Tudoran, Radu Filipescu, Vlad Georgescu, Doina Cornea, Cs. Gymesi Éva, Gabriel Andre­escu, Mihai Botez, Mariana Celac, Petre Mi­hai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Crean­­ga, Stefan Niculescu-Maier, Alexandru Chi­voiu, Dumitru Iuga, Ionel Cana, Gheor­­­­­ghe Brasoveanu, Carmen Popescu, Nicolae Litoiu, Ion Draghici, Ion Bugan, Géza Szöcs, William Totok, Herta Müller, Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer, Ion Puiu, Iulius Filip, Victor Frun­za, Aurel Dragos Munteanu, Vasile Gogea, Molnár Gusztáv, Barabás Francisc, Barabás-Márton Piroska, Barabás János, Borbély Ernö, Búzás László, Pavel Nicolescu, Dimitrie Ianculovici, Gheor­­ghe Calciu-Dumitreasa, Liviu Babes, Dumitru Mircescu, Gheorghe Fis­tioc, Vio­rel Padina, Aurelian Popescu, Silviu Cioata, Dan Petrescu, Liviu Can­geopol, Liviu Antonesei, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Tökés László, Andrei Plesu, Ion Negoitescu, Ion Vianu, Dumitru Mazilu, Nicu Stancescu, Luca Pitu, Nica Leon”. (Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania – 12 decembrie 2006)

”Cine citeste Scrisoarea din 23 august (cu privire la necesitatea unor reforme), scrisa la cererea a doi muncitori, fondatori ai sindicatului liber Libertatea, Iulius Filip si Dumitru Alexandru Pop, va fi uimit sa vada în ce masura programul politic al Doinei Cornea corespunde, aproape pas cu pas, cu programul prin care societatea romaneasca s-a democratizat treptat dupa decembrie 1989 si care azi face parte dintr-o normalitate cu greu castigata”. (Revista 22 – 28 aprilie 2006)

”În anul acela s-a întâmplat un lucru foarte important: descoperirea unui erou necunoscut, pe numele său Iulius Filip, un ceferist din Cluj, care nu s-a temut în timpul dictaturii ceauşiste să trimită o scrisoare de salut delegaţilor primului congres al Solidarităţii. Pentru gestul său a fost condamnat la ani grei de închisoare. Astăzi, graţie Anei Blandiana, care l-a prezentat delegaţilor Solidarităţii, acest erou necunoscut a fost omagiat de Polonia în anul 2005 şi decorat cu un important ordin de stat. Era cea de-a 25-a aniversare a mişcării Solidaritatea. Dacă nu ar fi fost Sighetul, nu am fi aflat niciodată de existenţa lui Iulius Filip”. (Jaroslaw Godun – Revista 22, 2 februarie 2011)

”28 martie 2002, Bucureşti. Masa rotundă Cei care au spus NU. Oponenţi şi disidenţi în epoca Ceauşescu. Au participat unii dintre cei mai importanţi oponenţi ai regimului Ceauşescu: Doina Cornea, Leontin Iuhas, Vasile Paraschiv, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, Mariana Celac, Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă, Alexandru Chivoiu, Victor Frunză, Iulius Filip, Dănuţ Iacob, Marius Boeriu etc”. (Revista 22-8 februarie 2011)

”Premiul ”Speranţa” al Societății Timișoara i-a fost acordat lui Augustin Lazăr, procuror general al României. ”E un premiu pe anul 2018, când, e fost evident că cel mai important lucru a fost asaltul împotriva justiției, asalt împotriva statuluid e drept. Există câțiva actori care s-au opus, care au încercat să reziste acestui asalt, și unul dintre cei mai importanți este Augustin Lazăr. El a luat premiul Speranța”, a spus Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara.” (Realitatea TV – 30 martie 2019) (B.T.I.)