CURS VALUTAR

Cum au incaput oamenii CIA din Romania pe mina Moscovei

0 comentarii / 2307 vizualizări / 18 octombrie 2010

Scriam, zilele trecute, despre o posibilă explicație a vizitei lui Geoană acasă la Vîntu, anume că a fost vorba, de fapt, de un blat făcut de liderul PSD cu Traian Băsescu pentru a-i asigura acestuia victoria în alegeri, Geoană fiind șantajat, cel mai probabil, cu misterioasa vizită la Moscova, de anul trecut.

O confirmare spectaculoasă a teoriei că Geoană nu a fost atras de Vîntu într-o capcană a venit ieri, odată cu publicarea de către ”Gîndul” a unor fragmente dintr-o carte de dezvăluiri pe care Cozmin Gușă o va lansa luna viitoare. ”Cu toata prietenia mea pentru el, faptul că n-a explicat niciodată vizita la Sorin Ovidiu Vântu înainte cu o zi de dezbaterea finală, dublat de „scăparea” lui în a-mi comunica a doua zi că a fost filmat de către paparazzi pe tot drumul către Vântu, el observând acest lucru la un moment dat (deşi am stat împreună a doua zi vreo 7-8 ore, pregătind dezbaterea de seara cu Băsescu!!), mă face acum să vă sugerez să vă imaginaţi cele mai de necrezut scenarii legate de motivaţiile absconse ale lui Mircea Geoană” scrie fostul consilier al lui Geoană.

Nu știm nici acum ce a făcut și cu cine s-a întîlnit Geoană la Moscova, dar continuăm să credem cu tărie că acela a fost momentul-cheie al anului electoral 2009, care s-ar putea să fi decis configurația scenei politice de la noi pentru următorii 4-5 ani. Faptul că un fost ambasador la Washington pleacă pe șest într-o vizită în direcția exact opusă, la propriu, dar mai ales la figurat, și apoi tace mîlc în legătură cu ea este un gest de o gravitate extremă, cu implicații foarte largi, rămase nedezvăluite.

Poate unii dintre cititori sunt sceptici și consideră că nu e vorba decît de o teorie ieftină a conspirației. Lor le vom aminti, în rîndurile de mai jos, o poveste azi uitată, care ar fi meritat dezbateri mai serioase în presa de la noi.

Concret, imediat după căderea regimului Ceaușescu, CIA a numit la conducerea centralei sale de la București un agent cu experiență, pe nume Harold James Nicholson (foto). Profitînd de căderea regimului comunist și de vidul contra-informativ care, potrivit lui Virgil Măgureanu, ar fi durat pînă la cristalizarea noilor servicii românești, serviciul secret american a demarat o acțiune amplă de racolare de noi colaboratori, coordonată de Nicholson timp de doi ani. Exact în acea perioadă se năștea noua clasă politică de la noi, cu nume precum Adrian Năstase, Petre Roman, Corneliu Vadim Tudor, Vasile Blaga, Adrian Severin, Dinu Patriciu, Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu, Radu Vasile, Emil Constantinescu și mulți alții, care continuă, unii dintre ei, să aibă și azi un cuvînt greu de spus. O parte dintre aceștia au avut în mod cert contacte în anii de după revoluție cu ambasada SUA, locul de unde își lua ”lumină” opoziția de atunci sau liderii nou-formatei societăți civile autohtone.

Un fenomen contrar, dacă vreți, orientării spre Moscova a altei categorii de lideri autohtoni, care avea loc în aceeași perioadă, în continuarea unor legături mai vechi. Despre Virgil Măgureanu, șef al SRI pe atunci, spre exemplu, s-a aflat abia în 2003 că, la scurt timp după numirea în post, s-a întîlnit în aprilie 1990, în secret, la Moscova cu Evgheni Primakov, șeful KGB. Este limpede ca lumina zilei, deci, că, în perioada rezidenței la București, Nicholson a avut importanta misiune a racolării și pregătirii unui lot masiv de politicieni, afaceriști și vectori de opinie autohtoni, în special din rîndul opozanților regimului fesenist, considerat de sorginte moscovită. Nimic ieșit din comun pînă aici, la urma-urmei însuși Iuliu Maniu, politician de excepție, artizan al Marii Uniri de la 1918, erou-martir, a fost deconspirat ulterior ca agent secret aflat pe lista de plată a englezilor, cu numele de cod TOM.

Problema reală a apărut cîțiva ani mai tîrziu, în noiembrie 1996, cînd Nicholson a fost arestat de FBI pe aeroportul Dulles, sub acuzația de a fi agent al Moscovei, de ani de zile. Nicholson și-a recunoscut faptele și a scăpat de condamnarea la moarte, el executînd în prezent o condamnare de 23 de ani de închisoare. Este, pînă azi, agentul CIA cu cel mai înalt grad care a fost condamnat pentru spionaj, în SUA. Spre stupoarea generală, arestarea fiului său, anul trecut, a scos la iveală faptul că activitatea pro-moscovită a tatălui fusese continuată, bine mersi, de către Nicholson junior.

Concluzia se impune de la sine: toată rețeaua de colaboratori români, inclusiv politicieni, creată de CIA după revoluție, se aflase, permanent, în mîinile Moscovei, care a putut opera liniștită, probabil, în anii care au urmat, prin mijloace specifice, o veritabilă selecție ”naturală”, ori o exploatare în orb, a acestora. Arestarea lui Nicholson ar putea explica dispariția ulterioară din prim plan a unor politicieni români de prim rang, considerați de viitor, dar, la fel de bine, e posibil ca și azi, unii dintre factori de influență ai SUA la București, racolați de Nicholson, să sugă pe șest de la țîța Rusiei, ceea ce ar putea explica multe meandre stranii ale politicii dîmbovițene. Mai ales în anii electorali, cînd ba apare un scandal tip ”firul roșu cu Moscova”, ba se fac vizite de taină în Rusia șamd. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *