CURS VALUTAR
RM06.17_insureterrorism-630x420

Dupa legea gazelor, inca un scandal de musamalizare: SRI si legea terorismului

11 comentarii / 2907 vizualizări / 20 iulie 2018

Nu s-au stins bine ecourile scandalului legii gazelor, cea care a fost ținută sub obroc amar de vreme, deși trebuia explicată pe îndelete și clar românilor, dată fiind uriașa ei importanță, că vine altul, similar. O altă lege de maximă importanță a fost inițiată discret, trecută ultra-rapid prin parlament și gata să intre în vigoare în absența unei minime dezbateri publice: legea terorismului. Una cu probleme atît de mari, încît a scandalizat aproape toți judecătorii ICCJ și a fost blocată in extremis de CCR.

Faptele, pe scurt:
În noiembrie, anul trecut, la Senat intra în dezbatere, fără tam-tam, o propunere legislativă de modificare a Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Cei opt inițiatori din mai toate partidele erau, fără excepție, membri ai Comisiei SRI, lucru extrem de ciudat, dacă nu chiar unic. Între ei, Attila Verestoy, aflat pe patul de moarte și care avea să se stingă în ianuarie după o lungă suferință.
Proiectul era de o importanță covîrșitoare, pentru că modifica dramatic însăși definiția terorismului, motivația fiind nevoia armonizării cu Directive din ultimii ani ale Parlamentului și Consiliului European.
Legea a trecut rapid prin toate furcile caudine (comisii, Consiliul legislativ, avizul guvernului, Consiliului Economic și Social etc) prin Senat, prin Camera Deputaților, fiind trimisă spre promulgare la jumătatea lunii mai, sub semnăturile lui Călin Popescu Tăriceanu și Gabriel Vlase, proaspăt șef al SIE, ca șefi de Camere.

În tot acest interval, în presă au apărut relatări sporadice despre traseul legii, dar privind aspecte strict tehnice, motiv pentru care nici nu au atras atenția marelui public.
Nu știm dacă a fost o întîmplare sau asta s-a urmărit, anume adoptarea legii respective în condiții cît mai ”discrete”.

Totul ar fi mers șnur pentru SRI și pentru Comisia care se face că-l controlează și îi servește pe platou legile dorite, dar a apărut un obstacol neașteptat.
Mai exact, două treimi dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, în frunte cu președintele Cristina Tarcea, se reunesc și semnează o solicitare de sesizare a CCR, avertizînd că noua lege ridică serioase probleme.
Una de vîrf, după cum se arăta în sesizarea magistraților, era lipsa de claritate și de previzibilitate a legii; formulări ambigue nou introduse ”nu permit stabilirea sferei de aplicare a normelor de incriminare și incalca standardele de claritate, precizie și previzibilitate consacrate in jurisprudenta Curții Constitutionale in materia normei de incriminare”.

Iată cum e definit terorismul în noua lege:

„Art. 1. – Terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea
naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite în unul dintre următoarele scopuri:
a) intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic;
b) constrângerea unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act;
c) destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale.”

După cum avertizau judecătorii ICCJ, între altele, sintagme precum ”ansamblul relațiilor sociale” sunt neclare și nu permit aplicarea normelor de incriminare.
Spre exemplu, terorismul era definit în noua legea și ca fapta de distrugere care ,,afecteaza factorii materiali” sau ca fapta de lipsire de libertate care ,,afecteaza ansamblul relatiilor sociale”, ceea ce, în opinia ÎCCJ, ”nu permite identificarea ariei de incidenta a normei de incriminare”. În plus, erau încălcate chiar Directivele europene invocate ca motiv al inițierii legii.
Mai pe românește să o spunem, în noua formă, cu ale sale ambiguități mai mult ca sigur intenționate, în stilul deja consacrat în materie de legislația serviciilor, eticheta de terorist se poate lipi cu mult mai mare ușurință prin lărgirea sferei de cuprindere a faptelor ce pot fi incriminate și prin neclaritatea definirii acestora.

 

33

În finalul lunii trecute, pe 28 iunie, Curtea Constituțională a analizat sesizarea judecătorilor și le-a dat dreptate într-o serie de puncte reclamate, declarînd modificările respective neconstituționale.
La loc de cinste, a fost respinsă sintagma sus pomenită, ”ansamblul relațiilor sociale”, în care, la o adică, s-ar putea încadra orice.
Neconstituționale au fost declarate și prevederile că acte de terorism reprezintă și ”lipsirea de libertate” ori ”distrugerea şi distrugerea calificată”.
La fel și cea care încadra la terorism ”introducerea sau răspândirea în atmosferă, pe sol, în subsol ori în apă de produse, substanţe, materiale de orice fel, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol viaţa, sănătatea oamenilor ori a animalelor sau mediul înconjurător ori în scopul provocării de incendii, inundaţii sau explozii care au drept efect punerea în pericol a vieţilor umane”.

 

11

Nici după sesizarea de către ICCJ și nici după decizia CCR nu au apărut reacții publice de nivel înalt, politice, diplomatice ori din partea societății civile, deși impactul unor asemenea modificări legislative putea fi, în bună măsură, asemănător celui de după introducerea ilegală a SRI în combaterea corupției. Iar efectele acelei decizii le cunatificăm și azi, după ani și ani de zile.

Rămîne un mister cum asemenea lege – vizînd unul dintre cele mai importante domenii ale momentului, la nivel mondial, combaterea terorismului – a putut trece atît de neobservată, la concurență cu legea offshoreului, și ea ”descoperită” aproape în ultima clipă și numai grație unor interese divergente.

Întrebarea de final ar fi cîte ”surprize” de calibru similar se mai ascund prin fișetele politicienilor zilei? (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

11 Comentarii

  1. As indrazni o opinie la tema propusa: “misterele” generate de modul de adoptare a celor doua acte normative au la baza strict mercantilismul politic al ‘rebuturilor umane’ denumite conventional ‘clasa politica romana’.

    Legea privind combaterea terorismului nu putea fi ‘exploatata’ politic/mediatic, intrucat nu cuprindea niciun ‘avantaj’ pentru popor. Din contra chiar, formularile ambigue (atat de dragi TUTUROR politicienilor de cac*t din Romania, de la Ion Iliescu pana la K.W. Johannis) continute in modificarile la lege permit interpretari IMPOTRIVA poporului, asa incat adoptarea legii in conditii cat mai “discrete” era o conditie necesara pentru ascunderea adevaratelor intentii ale initiatorilor (un exemplu de dementa pura se regaseste chiar in art. 1 care defineste terorismul (si) ca pe o “inactiune”!!! Pai va dati seama ce hal de dosare ar putea face o ‘unitate de elita’ avand la baza acuzatia de … inactiune???).

    Legea privind taxarea activitatilor off-shore insa, trebuie analizata prin prisma a trei aspecte:

    (a) conflictul de interese intre membrii aliantei de guvernare privind aceasta activitate. Chiar daca acest conflict a fost tinut departe de ochii poporului, el exista;
    – PSD ar da si gratis rezervele Romanie oricui este dispus si are capacitatea reala sa-i garanteze atat libertatea membrilor sai de partid cat si neamestecul cancelariilor occidentale (interesate in aceasta lege) in furturile trecute, prezente si viitoare ale acestui partid;
    – ALDE, prin presedintele sau filo-francez, incearca o abordare mai nuantata decat PSD (care a ales abordarea in forta si ‘la vedere’) strans cu usa de catre PSD, Tariceanu a plecat brusc intr-o ‘escapada’ cu actuala sotie (potrivit propriilor sale declaratii) exact in zilele de vot ale acestei legi, ca sa nu existe nicio discutie [privata, desigur] cu partenerii sai straini cum ca ar fi fost co-autor al formei actuale a legii;
    – UDMR, balamaua vesnica a politicii romanesti din ultimii 28 de ani, ‘canta’ evident partiturile de la Budapesta care vand de cateva luni ‘pielea ursului din padure’ in raport cu gazele din Marea Neagra [or fi stiind acolo ceva ce noi nu stim inca?!?]

    (b) posibilitatea exploatarii politice a modului de aprobare a legii; tehnica in care PSD este super-specialist, urmareste sa ‘creeze’ intai o aparenta problema (adoptarea in Camera Deputatilor a unei forme dezastruoase pentru Romania a legii) pentru a-si crea o platforma de pe care sa ‘scoata ochii poporului’ despre cat de atent si vigilent este PSD cand vine vorba de popor (adica ce a trecut dezastruos la Camera, se ‘indreapta’ brusc la Senat, insa cu un PR de zile mari in mass-media, care sa faca poporul sa nu uite ‘cui ii pasa’ de el);

    (c) posibilitatea fortarii indirecte a cancelariilor occidentale in re-evaluarea actualilor conducatori politici; adoptarea legii in forma care a inmarmurit firmele si tarile direct interesate a fost gandita si ca o obligare a acestor firme si tari sa ‘se ceara’ in audiente la Cotroceni, la Senat si la Camera. Aceste cereri nu au intarziat, iar vizitele deja s-au consumat la ora aceasta cand, iata ca avem dovada suprema a premeditarii jegoase a politrucilor romani, se vorbeste deja despre o ordonanta care sa ‘corecteze’ legea.

    Pai daca legea era corecta, conform PR-ului PSD-ist din noaptea adoptarii, cand se umpleau flip-chart-urile studiourilor de televiziune de miliarde de euro ce urmau sa vina buluc catre popor, atunci de ce ar fi nevoie de vreo corectare???

    A, poate de niste ‘acordari fine’ ale legii in schimbul unor garantii personale??? Asta sa fie explicatia oare?
    Pai daca-i asa, cum ramane cu ‘interesul’ acordat poporului???

    PS: ca sa clarificam intregul spectru politic ordinar al Romaniei, trebuie sa precizam cu claritate ca asa-zisa opozitie s-a facut de cac*t direct in sedinta de vot cand, desi legea era evident favorabila poporului (ce pacat ca ea va fi ‘corectata’ prin ordonante favorabile SUA, Austria, Rusia, etc.) opozitia (adica PNL si USR) s-au opus adoptarii acestei legi, intrucat erau ingrijorati ca ‘ne pleaca investitorii’ !!!

    Stati, bre, linistiti, niciodata nu pleaca cainii de la macelarie…

  2. Asa este d-le Iorgulescu, din nou ati punctat perfect!As mai preciza faptul ca legea “off-shore”, la care va referiti ,a fost promovata de vestitul “acoperit” Mihai Tudose pe cand era prim-ministru!Dragnea s-a prins ca era o lege exclusiv in avantajul firmelor concesionare si , in Parlament, a mai “indulcit-o”, in sensul ca a impus livrarea catre consumatorii romani a unei anumite cote si a mai limitat avantajele fiscale nesimtite ale firmelor beneficiare.Evident, asta i-a facut pe petrolisti sa vina la “negocieri”, nu pentru popor , ci pentru anumite avantaje ale gastii lui Dragnea (nu neaparat materiale).USR e doar un birou al SRI si al serviciilor straine, deci e normal ca s-a opus in Parlament, iar PNL sunt, pur si simplu, prosti gramada…

  3. Cetateni, nefiind specialist pun o intrebare simpla: daca atatia ambasadori, reprezentanti (inalti sau nu), ministri de externe, etc. tot solicita (si primesc!) intalniri directe cu presedintele Romaniei, cu presedintele Senatului Romaniei si cu presedintele Camerei Deputatilor Romaniei, toate avand drept unica tema “corectarea” legii off-shore, votata recent si extrem de favorabila poporului roman, sunt oare intrunite elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta infaptuita de un grup infractional organizat???

    Intrebarea pare legitima intrucat:
    – art. 292 din Noul cod penal prevede la alin. (1) ca:
    “Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

    – art. 367 din Noul cod penal prevede la alin. (1) ca:
    “Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.
    iar la alin. (6):
    “Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.

    Poate un specialist in materie penala ne va lumina si pe noi, (po)pulimea…

  4. Dar dacă nu se oferă bani, ci doar imunitate în fața legii?!Pe de altă parte, legea “off-shore” recent adoptata nu este chiar atât de favorabilă poporului român, numai că petroliștii internaționali vor să ne ia și osciorul, nu doar cărnița de pe os…

    • Orice altceva decat banii, intra la categoria “alte foloase”. Deci lege ar fi, numai cina sa o aplice nu se prea gaseste…

      Cat despre taxarea fiscala progresiva, opinez ca este favorabila poporului prin cotele mari prevazute. Si ca orice lucru bun, cu siguranta va fi stricat de catre jegurile umane, pardon, de catre politicienii romani…

      • Din pacate, e greu de demonstrat “traficul de influenta” , mai ales daca este facut de diplomati!Sa stiti ca exista chiar situatii in care ambasadori au intervenit pe fata in favoarea unor infractori (cetateni ai tarilor pe care le reprezinta), iar autoritatile romane au luat pozitia ghiocelului.Va mai aduceti aminte de cazul Teo Peter?!

  5. […] a cărui majoritate clamează lupta împotriva statului paralel, o poate face consultând citatul din actul normativ, oferit pe Inpolitics de Bogdan Tiberiu Iacob.  În esență, teroristul nu mai e ce-a fost […]

  6. […] Vineri, într-un articol, atrăgeam atenția asupra unei manevre politice scandaloase din stirpea celor prin care legea gazelor a fost mascată amar de vreme în parlament, pentru că nu exista interesul ca marele public să afle conținutul ei. E vorba de legea prin care România a introdus pe șest o nouă definiție a terorismului, una fără corespondent în alte state și care deschide drum spre numeroase abuzuri din partea serviciilor secrete. […]

  7. […]  Vineri, într-un articol, atrăgeam atenția asupra unei manevre politice scandaloase din stirpea celor prin care legea gazelor a fost mascată amar de vreme în parlament, pentru că nu exista interesul ca marele public să afle conținutul ei. E vorba de legea prin care România a introdus pe șest o nouă definiție a terorismului, una fără corespondent în alte state și care deschide drum spre numeroase abuzuri din partea serviciilor secrete. […]

  8. […] iulie 201823 iulie 2018 Autor Reflectorul de Sud Niciun comentariu  Vineri, într-un articol, atrăgeam atenția asupra unei manevre politice scandaloase din stirpea celor prin care legea […]

  9. […] 201823 iulie 2018 Autor Reflectorul de Sud Niciun comentariu Decizia_451-_lit.A_  Vineri, într-un articol, atrăgeam atenția asupra unei manevre politice scandaloase din stirpea celor prin care legea […]

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *