O știre mai puțin comentată pe fondul numeroaselor evenimente de ieri: Consiliul de onoare al Ordinului naţional „Steaua României” a decis să propună preşedintelui Klaus Iohannis retragerea distincţiei „Steaua României” liderului UDMR Kelemen Hunor, pe motiv că acesta ar fi dat declaraţii neprincipiale cu privire la Ziua Naţională.

Și totuși, o știre care merită atenție, pentru că ea pare să ascundă mult mai mult decît lasă să se vadă și ar putea constitui, totodată, o veritabilă capcană pentru președintele Iohannis.

Fostul șef al SRI, Costin Georgescu, membru al pomenitului consiliu, a declarat, conform news.ro, că la propunerea unuia dintre membrii acestui for, pe care nu l-a nominalizat, s-a decis, cu cinci voturi pentru şi o abţinere, să-i fie adresată preşedintelui Iohannis solicitarea de retragere a distincţiei acordate lui Kelemen Hunor. El nu a putut preciza cum s-au repartizat voturile, votul fiind secret.
Motivul invocat au fost declaraţii ale liderului UDMR cu privire la semnificaţia zilei de 1 Decembrie, care, în opinia membrilor Consiliului de onoare al Ordinului naţional „Steaua României”, ar reprezenta o încălcare a Constituţiei.
Georgescu a precizat că singurul care nu a fost prezent a fost Ionel Haiduc, aflat la Cluj.
Kelemen Hunor a primit în anul 2000 Ordinul Steaua României în grad de Comandor, de Ziua Națională a României, de la Emil Constantinescu.
În cazul în care va accepta solicitarea Consiliului de onoare al Ordinului naţional „Steaua României” , preşedintele Klaus Iohanns, va trebuie să emită un decret de retragere a disctincţiei.
Membrii acestui for sunt academicianul Ionel Haiduc, Gabriela Firea, Şerban Brădişteanu, Ecaterina Andronescu, Constantin Degeratu, Mircea Geoană şi Costin Georgescu.

De ce credem că la mijloc e o capcană pentru preșdinte și, în egală măsură, un joc politic de-a dreptul periculos?

Avertizam încă de acum cîteva luni, de la congresul UDMR, că apropierea Centenarului Marii Unirii va redeschide unele răni – și e firesc să fie astfel – și ne întrebam chiar dacă e benefică o sărbătorire cu un fast exagerat a evenimentului.

Într-adevăr, liderii maghiari, cu Kelemen Hunor în frunte, au ridicat anumite probleme.

“În România, din păcate, tabloul pe care îl vedem este dezamăgitor. Nu funcționează statul de drept, nu funcționează democrația în România. Din păcate, nu putem vorbi de separația puterilor în stat în România, în ziua de azi, pentru că există foarte multe suprapuneri în ceea ce privește prerogativele și competențele puterilor de stat și există foarte multe abuzuri din cauza acestei lipse a separației puterilor în stat. Legislativul, instanțele judecătorești și Executivul parcă au intrat într-o competiție, într-o luptă. Practic, care își propune să aibă rezultat final desemnarea unui învingător ce va fi deținătorul adevărului absolut, ceea ce nu este bine deloc pentru că acest lucru duce la haos, duce la intimidare și la lipsa completă a unui stat de drept funcțional și eficient. (…) Niciodată nu știi exact ce se va întâmpla mâine(…) Noi, maghiarii din Transilvania, avem interesul ca România să fie un stat de drept funcțional, democratic, în care puterile de stat sunt separate, drepturilor minoritarilor să existe nu numai în sertare, pe hârtie, ci și în realitate și promisiunile care s-au făcut în 1918 să devină realitate și să fim recunoscuți ca minoritate, ca un factor făuritor de stat”, spunea Kelemen la congres.

O bună parte dintre spusele lui sunt incontestabile. Pe marginea altora se poate discuta. În orice caz, nimic care să constituie motiv de isterie națională.

Orice român are dreptul să-și exprime nemulțumiri cu privire la mersul treburilor în țara lui.
Ideea fluturată, că liderul udemerist nu ar respecta ziua națională e de-a dreptul tembelă: în democrație, nimeni nu poate fi obligat să celebreze nimic. (Se aude prin tîrg că nici Klaus Iohannis nu ar fi chiar un fan al zilei respective). În SUA, spre exemplu, nu e sancționată prin lege incendierea publică a drapelului național, în semn de protest și nici nu există o limbă oficială reglementată prin lege ori constituție.

În plus, liderul maghiar a declarat destul de explicit „Cu toate că maghiarii nu au ce sărbători cu ocazia Centenarului, ei respectă ziua de 1 Decembrie”.

Dacă lui Kelemen Hunor trebuie să i se retragă decorația pentru ”nerespectarea” zilei naționale, atunci și Casa Regală trebuie urgent desființată, pentru că militează prin definiție pentru schimbarea formei de guvernămînt a statului.

Problemele maghiarilor, care există, realmente, trebuie analizate cu calm și înțelepciune, trebuie să facă obiectul unui dialog instituțional permanent, doar de aia există și un partid politic menit să le apere interesele.

De unde ideea că lui Kelemen Hunor ar trebui să i se retragă o decorație drept sancțiune pentru opinii precum cele mai sus expuse?

Răspunsul e simplu: de la un organism numit pompos Coaliția Națională pentru Modernizarea României, condus de ONG-istul Alexandru Cumpănașu, care s-a făcut remarcat nu demult printr-o idioțenie de proporții, cerînd retragerea cetățeniei liderului UDMR pentru declarații nepotrivite, deși constituția spune clar că nici o cetățenie obținută prin naștere nu poate fi retrasă.

Aceeași CNMR se repliază și solicită acum doar retragerea decorației lui Kelemen Hunor.

Despre CNMR nu se știu prea multe, dar ultimele informații care se vehiculează acreditează ideea transformării sale în partid politic cu tentă naționalistă.
Liderul coaliției, Alexandru Cumpănașu, o prezență cvasi-permanentă la postul naționalist-restanțier Realitatea TV, era dat în vileag nu demult că e șef al unui ONG stipendiat cu sume uriașe, cca.un milion de dolari pe an, de către Ministerul Afacerilor Interne, bani provenind din fonduri europene(?!!)

Canalizarea bruscă împotriva liderilor maghiari, în ultimul an, e în măsură să întărească zvonul apropiatei nașteri a unui partid pe scheletul CNMR. Ceea ce, la urma-urmei, e dreptul și treaba lor.

Faptul că un așa numit consiliu de onoare al ordinului ”Steaua României” se grăbește să facă jocul CNMR e, în schimb, discutabil.

În primul rînd, legea privind sistemul național de decorații al României nu prevede nicăieri că decorații trebuie să se închine în fața icoanei națiunii; ei sunt recompensați strict pentru servicii excepționale aduse țării, fără alte condiționări. Nici nu ar fi posibil asta, dat fiind că aceleași decorații se acordă și cetățenilor străini.

Cît despre retagerea decorațiilor, legea spune că ea e posibilă în doar două cazuri: o condamnare definitivă ori ”pentru fapte dezonorante, care aduc prejudicii morale membrilor ordinului”.

Keleme Hunor nu e condamnat, deci rămîne aducerea de prejudicii morale membrilor ordinului.
Care membri nu au explicat public despre ce prejudicii morale e vorba.

Le-ar fi fost și greu cu morala: între ei se numără condamnatul penal la închisoare Ștefan Brădișteanu – căruia nu i-a săltat nimeni decorația, totuși! -, anchetata penal Ecaterina Andronescu ori generalul Constantin Degeratu, suspectat de fapte criminale în timpul revoluției.

Același Degeratu care ataca violent scutul anti-rachetă de la Deveselu, pe motiv că americanii vor să creeze la noi o criză a rachetelor precum cea din Cuba.
Hoțul cu un păcat, păgubașul cu o mie, cum s-ar spune.

Pasînd decizia finală, subtil, președintelui României, consiliul de onoare îi întinde acestuia, cum spuneam, o capcană.
Dacă Iohannis dă curs propunerii, el riscă să amorseze un scandal de proporții exact în pragul anului centenar.
Unul care ar putea solidariza maghiarii din Transilvania și ar putea genera vehemente acțiuni de protest.
Poate că anumite forțe rău-voitoare exact asta și așteaptă. În plus, Iohannis ar putea crea o falie între el și electoratul maghiar, care l-a votat in corpore în 2014.

Dacă, dimpotrivă, Iohannis refuză, el poate deveni ținta unor atacuri naționaliste în perioada rămasă pînă la viitoarele alegeri.

Dincolo de aceste calcule electorale, însă, șeful statului are obligația să abordeze problema cu tact și responsabilitate, pentru că nu turnînd gaz pe foc se rezolvă problemele ridicate de maghiari, foarte multe reale, cum spuneam. (Bogdan Tiberiu Iacob)