CURS VALUTAR
rosca stanescu (4)

Schimbarea la față a domnului Klaus Iohannis

0 comentarii / 564 vizualizări / 27 februarie 2017

În urmă cu o săptămână, președintele Klaus Iohannis era pe cai mari. Reușise să se plaseze în fruntea opoziției, dându-i brânci lui Traian Băsescu. Jucând rolul unui lider incontestabil, a coalizat întregul electorat anti-PSD. A construit cu succes Klausmaidanul din fața Palatului Victoria. A dat peste cap Guvernul. A produs o remaniere relativ severă a acestuia. Și i-a pus în corzile DNA pe șeful Executivului și pe președintele PSD. Avea șansa de a schimba Guvernul în întregul său, dar nu și șansa, cel puțin pentru moment, de a instala un Guvern al opoziției. Din toate aceste motive, a ajuns, după Gabriela Firea, pe primul loc în sondaje la capitolul încredere. Și, pe neașteptate, în plin elan, acțiunea prezidențială s-a fâsâit. Oare de ce?
Oare de ce, pe neașteptate, președintele Klaus Iohannis a scăzut presiunea, în ciuda faptului că, inerțial, fanii săi, electoratul opoziției, continuă să se adune în Klausmaidan? Să îl fi speriat demonstrațiile pro-Grindeanu desfășurate în câteva reședințe de județ? Ce s-a întâmplat de fapt? De unde până unde această schimbare la față care îl determină, azi, nu numai să stea de vorba cordial cu “penalii” în cabinetul său de lucru de la Cotroceni, nu numai să anunțe public că Guvernul este pe calea cea bună, ci și să schimbe cu totul și cu totul macazul?
Cum nu cred nici în ruptul capului în coincidențe, urmăresc cu atenție ce s-a întâmplat anterior. Am avut mai întâi o ofensivă mediatică, începută dar încă nefinalizată, privind o imensă potlogărie prin care au fost sacrificate 8.600 de imobile, sustrase practic avuției publice prin intermediului Forumului German condus, ani la rând, de către domnul Klaus Iohannis. Apoi, a căzut securea sentinței definitive de la Pitești, prin care familia Iohannis nu numai că a pierdut cea mai importantă dintre case, dar a și fost taxată juridic pentru reacredință. S-a stabilit practic faptul că soții Iohannis știau că documentele în baza cărora au achiziționat respectiva locuința sunt false și totuși au mers înainte. Iar astăzi trebuie să restuie statului român, care a fost astfel prejudiciat, o căruță de bani. Firește, sentința va avea și alte consecințe.
Și apoi, pe neașteptate, la Cotroceni, cu ocazia învestirii noilor miniștri, într-o formulă care nu a depins nici cât negru sub unghie de bunăvoința lui Klaus Iohannis, iată că acesta scoate din sân ramura de măslin și o flutură, în semn de pace, în fața preacinstitei adunări.
Surpriza surprizelor survine în dimineața zilei de luni când DNA, care se suise cu picioarele pe Guvernul Grindeanu, renunță brusc la cauza eroică și aruncă pisica în grădina celuilalt mare parchet. Cu acest prilej, nu se mai pune problema vreunei infracțiuni de favorizare a infractorului. A fost pur și simplu schimbată încadrarea. Iar Dragnea nu mai reprezintă o țintă. Dacă se va mai întâmpla ceva sub aspect penal, acel ceva îi va afecta doar pe funcționarii de mâna a doua. Oare această schimbare la față a domnului Klaus Iohannis să fie doar consecința factorului intern? Sau a intervenit și factorul extern?
Din nou, ar fi bine să nu credem în coincidențe. Venirea lui Trump la președinția Statelor Unite schimbă extrem de multe lucruri în politica externă americană, în configurația lumii, în distribuția polilor de putere și sunt, evident, și consecințe privind România și felul în care este abordată poziționarea Washingtonului față de București. Semnale de schimbare în acest sens sunt din ce în ce mai frecvente, președintele Klaus Iohannis fiind amendat destul de insistent și de consistent pentru subordonarea sa vizibilă față de interesele hegemonice ale Berlinului. Evident, președintele României este sancționat și pentru îndepartarea vizibilă față de axa Londra-Washington. Efectele, în plan intern, sunt astfel cât se poate de plauzibile.
În altă ordine de idei, domnul Klaus Iohannis sta pe două scandaluri care vin tot din exteriorul României. Primul este generat de jefuirea sistematică pădurilor române de catre Schweighofer, o societatea austriacă aflată sub protecția Palatului Cotroceni, dar care este monitorizată și anchetată din afară României. În al doilea rând, este pe cale să izbucnească un alt scandal de mari proporții legat de înarmarea României și generat de faimosul contract al fregatelor, în valoare de un miliard 400 de milioane de euro, pus la cale, pe ultima sută de metri, spre sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, de către Guvernul Cioloș, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, dar fără aprobarea legală și indispensabilă a Parlamentului României. În acest caz, unde este favorizată o firmă olandezo-germană care ar deveni beneficiarul acestui uriaș contract, din nou, intervine factorul extren prin declanșarea unei anchete internaționale vizând alte contracte ale respectivei firme în care s-a dat mită reprezentanților unor beneficiari. Evident, din state denumite de axa Germania-Olanda drept state de mâna a doua. Acest scandal, ca și celălalt, nu are cum să nu afecteze profund parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite. Și ceea ce este semnificativ este că, în ambele cauze, Klaus Iohannis devine țintă.
Poate toate acestea la un loc sunt explicațiile schimbării la față a domnului Klaus Iohannis. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *