Peste cîteva zile va avea loc un eveniment care ar putea da lovitura de grație campaniei anti-corupție de la noi, consfințind pentru multă vreme de aici încolo supremația mișmașului politic și a infracțiunii în dauna bunului simț și a respectării legii: e vorba de judecarea contestației în anulare înaintate de primarul din Vîlcea, Mircia Gutău.

Condamnat definitiv la închisoare cu executare și aflat, în prezent, după gratii, fostul primar al municipiului Rîmnicu Vîlcea așteaptă cu înfrigurare ziua de 17 martie, cînd Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca contestația în anulare depusă de avocații săi. E ultimul pas care mai poate fi făcut: dacă ÎCCJ anulează ultima decizie a instanței, Gutău va rămîne liber. Dacă nu, el va sta trei ani în pușcărie.

Ce semnificație ar avea fiecare dintre aceste variante? Prima ar fi o lovitură de grație la adresa idee de anti-corupție din România. Gutău ar redeveni un om curat și cinstit, care a fost victima procurorilor și a judecătorilor. Foarte probabil, el ar da în judecată anchetatorii săi pentru stresul și umilința suferite în arest și ar avea toate șansele să cîștige, inclusiv la Strasbourg.

De asemenea, el va candida imediat în alegerile anticipate din 18 aprilie pentru postul de primar, care au fost organizate după ce chiar mandatul său a fost anulat de prefectură, în baza condamnării definitive. Organizația județeană Vîlcea a anunțat deja faptul că Gutău va fi susținut de PDL la alegerile respective. Practic, se va înregistra o situație unică în istoria României: un primar care, pentru un mandat de patru ani e nevoit să cîștige alegerile de două ori, a doua oară venind direct din pușcărie.

Pe de altă parte, alegerile din PDL Vîlcea pentru postul de președinte au fost amînate, în această perioadă, tocmai pentru ca Gutău – lider interimar în acest moment – să poată candida și pentru această funcție, caz în care, de asemenea, majoritatea liderilor locali îl vor susține. Acest lucru e facilitat și de refuzul straniu al PDL de a-l exclude pe Gutău din partid, deși statutul spune clar că o condamnare definitivă atrage excluderea automată. Cinismul liderilor vîlceni ai partidului a mers pînă acolo încît senatorul Dorel Jurcan declara recent, într-un interviu, că organizația sa va propune comisiei de modificare a statutului PDL introducerea unei prevederi noi, potrivit căreia un membru nu poate fi exclus decît după epuizarea tuturor căilor de atac.

PDL, partidul de suflet al lui Traian Băsescu, cel care declara în campania din 2004 că va strînge de gît cu mîna lui orice demnitar care va fi doar bănuit de corupție, are în acest moment o filială județeană condusă din pușcărie de către liderul ei. ”Regina” anticorupției, Monica Macovei, are de ce să fie mîndră.

Dacă ÎCCJ va confirma, totuși, condamnarea lui Gutău, cineva din exteriorul țării nu ar putea decît să constate halucinanta situație din România, unde toți românii se vaită că sunt victimele corupției demnitarilor, dar, cînd aceștia sunt condamnați de justiție, se grăbesc să îi declare cetățeni de onoare și fac mitinguri de stradă pentru a-și declara solidaritatea cu ei. Sau, cum plastic observa Deutsche Welle, ieri, „Consilierii locali din Râmnicu-Vâlcea modifică cu eficienţă regulamentul de acordare a titlului de cetăţean de onoare nu pentru a onora vreo minte strălucită a oraşului, ci pentru a-l recompensa pe primarul condamnat definitiv ca şpăgar. Aproximativ 25.000 de semnături, printre care şi cea a unui academician, s-au strâns pe petiţia care cerea cinstirea primarului condamnat. O mobilizare declanşată nu de realizările edilului-şef, ci de condamnarea acestuia(…) În România, actul primirii de mită s-a integrat atât de bine în mentalul colectiv încât, pentru anumite părţi ale comunităţilor locale, el nu mai este asimilat domeniului penal, ci unui fenomen fiziologic ruşinos – pentru că nu se face la vedere – dar normal şi sănătos. A-ţi mitui primarul echivalează cu administrarea unui diuretic care stimulează funcţionarea aparatului administrativ. Primarul care respinge şpaga este excepţia”. (Bogdan Tiberiu Iacob)