După o neîngăduit de lungă tergiversare, iată că avem o sentință civilă definitivă. Băsescu este dovedit a fi fost turnător al Securității. După zeci și zeci de ani. Petrov, numele său conspirativ, l-a tot alergat până când, în fine, l-a prins. Dar oare aceasta este adevărata identitate a celui care a fost de mai multe ori ministru, apoi primar general al Capitalei și, în două rânduri, președinte al României, pentru ca azi să aibă statutul de europarlamentar? Nu care cumva biografia sa ascunde lucruri mult mai grave?
Sentința este definitivă. În ciuda a ceea ce afirmă avocata lui, Traian Băsescu își pierde toate privilegiile decurgând din statutul său de fost președinte. Iar asta ar trebui să se întâmple imediat. De fapt, ieri ar fi trebuit ca RAAPPS să-i facă bagajele și să-i dea pas din vila de lux pe care o ocupă. Și din biroul care i s-a pus la dispoziție. Și tot ieri, SPP-iștii consilierii și secretarele, toți plătiți din bani publici, ar fi trebuit să fie retrași la vatră. În continuare, Parchetul General are obligația să se autosesizeze și să ancheteze – nu e deloc complicat – puzderia de declarații în fals, pe care Băsescu le-a formulat și le-a semnat, prin care afirma că nu a făcut poliție politică și că nu a colaborat nici sub altă formă cu Securitatea. El nu mai poate reprezenta statul român în Parlamentul European. Ca atare, colegii săi de la Bruxelles trebuie să-i facă de urgență vânt de acolo. Vânt în pupă!
El va rămâne în istorie așa cum a meritat. Dar oare doar atât a meritat? Am venit cu câteva detalii și în trecut, pe care niciodată Traian Băsescu nu și-a permis să le conteste. El doar în prima etapă a carierei sale a fost turnător al Securității și a făcut poliție politică, nenorocindu-și colegii. În următoarea etapă însă, a fost ofițer acoperit. Și nu este lucrul cel mai rău din cariera sa. În a treia etapă, care nu se știe cât de mult a durat, a colaborat cu un serviciu secret al unei puteri străine. Vă reamintesc câteva detalii.
În calitate de comandant al navei „Biruința”, cel mai mare mineralier al flotei române, Traian Băsescu a îndeplinit și sarcina patriotică trasată de Nicolae Ceaușescu de a transporta, ascuns printre mărfurile declarate, armament destinat unor state supuse embargoului Organizației Națiunilor Unite, în general de pe continentul african. În schimbul armelor, care au făcut acolo multe victime, Traian Băsescu a adus în România diamante, numai bune pentru ghidarea rachetelor românești și sovietice. Sunt cele mai potrivite diamante din lume pentru asemenea operații. Îndeplinind o sarcină de o asemenea importanță și destul de riscantă, întrucât odată pentru a nu i se lua urma a fost nevoit să incendieze portul francez Rouen, Traian Băsescu a devenit nu numai copilul răsfățat al flotei române, ci și protejatul secretarului general al CC al PCR, Nicolae Ceaușescu, și, ca urmare, protejat al Securității la cel mai înalt nivel al ei. Astfel, a devenit ofițer acoperit. După care a făcut pasul următor
Avansat fiind la Anvers în calitate de șef al agenției Navrom, în aceeași perioadă în care un anume Viktor Bout, ofițer acoperit al serviciilor secrete sovietice, fusese și el avansat șef de agenție, a legat cu acesta o prietenie, cum se spune, la cataramă. De altfel și sediile celor două instituții sub acoperire se aflau alături. În acei ani de strânsă prietenie cu Viktor Bout, Traian Băsescu, conform relatărilor din presa străină, a devenit agent dublu. Și legătura a continuat.
Vă sună cunoscut numele lui Viktor Bout? Este cel care fiindcă a devenit cel mai mare traficant de armament din istoria modernă, a stat la baza creării unui film celebru, Lordul Armelor, iar personajul principal, adică Viktor Bout, a fost jucat de faimosul actor Nicolas Cage. După decembrie 1989, acest Victor Bout s-a „privatizat”, continuându-și activitatea de traficant de arme tot în zone supuse embargoului ONU, aparent pe persoană fizică, dar utilizând o întreagă flotă extrasă din flota Uniunii Sovietice și a apoi a Federației Ruse. Ei bine, când Traian Băsescu era ministrul Transporturilor, Viktor Bout făcea deseori escale cu încărcăturile sale pe aeroportul militar Otopeni, pe sub nasul autorităților române. Aparent, plimba mărfuri civile. Pe sub mărfurile civile, baxuri de țigări nedeclarate vamei. Iar și mai adânc, arme. Un veritabil sistem Matrioșka. Americanii au prins de veste, iar FBI, în colaborare cu autoritățile române au pus la punct capturarea sa la Crângul lui Bot, o localitate din județul Prahova, unde există depozite de armament. Informația însă a transpirat. Un anume Bratiloveanu, consul economic la Moscova, cu totul și cu totul întâmplător prieten cu Traian Băsescu, a ciripit și l-a avertizat pe Bout. Iar acesta a evitat capcana. Câteva luni mai târziu însă, cu FBI pe urmele lui, a fost capturat tocmai în Thailanda. Întâmpător sau nu, Vladimir Putin a intervenit, a luat legătura cu autoritățile thailandeze și a încercat să obțină extrădarea lui Bout la Moscova. Nu a reușit. Și acesta se află și astăzi în custodia autorităților din Statele Unite. Repet, acesta a fost unul dintre prietenii cei mai apropiați și cei mai secreți ai lui Traian Băsescu. Misterele afacerii Țigareta 2 cred că se cuvine să mai fie cercetate.
La fel cum cred că această parte și mai întunecată și mai murdară din trecutul lui Traian Băsescu merită să fie investigată. Nu de alta, dar așa s-ar putea să descoperim cât de șantajabil a fost acest om și de ce plasarea și menținerea lui în fruntea României a fost extrem de convenabilă pentru cei care țineau în mâinile lor toate cărțile de joc.