Să presupunem că rivalitatea de putere dintre cei doi, Dragnea și Ponta, este reală. Iar bătălia pentru șefia Camerei Deputaților reprezintă o încercare a mușchilor. Prin obligarea suporterilor ambelor tabere să se alinieze în spatele unuia sau a celuilalt. Să presupunem, de asemenea, că Dragnea își plătește o poliță. Să ne amintim că Ponta, atunci când a părăsit șefia PSD, a încercat să o lase succesoare pe Rovana Plumb. Iar nu pe Dragnea. Și, cu toate acestea, miza este alta. Mult mai relevantă.
Cei doi se poziționează diferit în raport cu Guvernul Dacian Cioloș, cu configurarea unui nou guvern politic și chiar cu soarta mandatului prezidențial. Și în aceasta constă bătălia. Care este pe viață și pe moarte. Pentru că, astfel privite lucrurile, războiul dintre cei doi nu antrenează doar liniile de forță din PSD. El se generalizează la nivelul întregii clase politice. Și chiar al societății civile.
Calculele politice pe care le-a făcut Victor Ponta au condus la următoarea concluzie: întrucât este greu de presupus că PSD va obține 50% plus unu din totalul voturilor exprimate la toamnă, acest partid nu va putea face singur majoritatea. Și, deci, nu va putea impune un premier. Iohannis va avea un spațiu de manevră. Și dacă va utiliza exemplul înaintașului său, Traian Băsescu, Iohannis se va transforma în președinte jucător și va putea nominaliza un premier fie tehnocrat, fie politic, dar provenit dintr-un partid care va avea rezultate mai slabe. Cum ar fi, de pildă, PNL.
Iar Klaus Iohannis știe foarte bine că, dacă joacă tare, viitorul Parlament va ceda. E greu de presupus că, imediat după ce au obținut un mandat, parlamentarii sunt dispuși să riște dizolvarea Legislativului și organizarea de alegeri anticipate. Și asta pentru că s-ar opune de două ori nominalizării premierului lui Iohannis.
Și atunci care este strategia lui Ponta? Ponta, și nu numai el, crede că dacă toți urmează un război la sânge cu Klaus Iohannis, este preferabil ca acesta să fie purtat chiar acum. Și nu mai târziu. Dar cum ar putea fi acest război inițiat?
Răspunsul la această întrebare nu e prea complicat. PSD are capacitatea să inițieze o moțiune de cezură împotriva premierului Cioloș. Are, încă, și majoritatea necesară pentru a o trece. Odată demis Guvernul Cioloș, președintele va organiza consultări și va propune un nou prim-ministru. De două ori. A doua oară, Parlamentul e dizolvat. În loc să avem alegeri parlamentare toamna târziu, le vom avea mai repede. Dar PSD, ieșit învingător – chiar dacă este o victorie de etapă – în războiul cu președintele Klaus Iohannis și speculând, la sânge, instabilitatea care s-ar crea și care i-ar fi pusă în cârcă tot acestuia, ar avea, indiscutabil, șanse mai mari pentru a-și negocia noul premier. Funcție pe are Ponta ar dori-o pentru el însuși.
Iar bomboana pe colivă este că, fiind la butoanele Camerei Deputaților și lucrad în tandem cu Tăriceanu, aflat la butoanele Senatului, ar putea merge și mai departe. Inițiind procedura de suspendare a președintelui, despre care s-a vorbit atât de mult în ultima vreme.
Ei bine, Liviu Dragnea are o cu totul altă viziune politică. Care se bate cap în cap cu cea a lui Ponta. Interesul său nu este nici de a conduce Camera inferioară a Parlamentului, nici de a-l răsturna cu roțile în sus pe președinte, ci, cel mult, acela de a putea numi, pe cale pașnică, prin negocieri cu Klaus Iohannis, un premier din partea PSD. Sunt convins ca Liviu Dragnea s-ar mulțumi chiar și cu un guvern de uniune națională. În care PSD va avea partea leului. Urmând o asemenea politică, Liviu Dragnea își consolidează poziția de lider al celui mai important partid și îndepărtează pericolul ca Ponta să îi ia locul. Iar dacă va fi să se retragă din niscaiva motive penale, o va face, dar nu în favoarea lui Ponta. Ci a unui personaj pe care ar avea posibilitatea să-l dirijeze din umbră. (Sorin Roșca Stănescu)