De cînd s-a aflat că președintele Nicușor Dan cere AEP decontarea a cca.12 milioane de euro cheltuiți în campanie, România are o singură întrebare pe buze, pe acest subiect: e moral ca un politician să fie efectiv îmbogățit din banii statului, adică ai cetățenilor? Nimeni nu își pune, însă, o întrebare mult mai complicată: își permite România un președinte falit?

Avocatul Adrian Toni Neacșu a difuzat recent în spațiul public un document oficial care relevă că Nicușor Dan a solicitat, sub semnătură proprie, restituirea de la buget a sumei totale de 60.881.409 lei, reprezentînd cheltuieli electorale efectuate în campania electorală din cele 2 tururi. Din această sumă, 57.324.921 lei (cca. 11,5 milioane euro) provin din împrumuturi angajate de candidat de la persoane fizice, juridice sau banci, iar 3.601.085 lei (cca.720.000 euro) din donații individuale.

AEP încă nu a plătit sumele de bani solicitate de candidați (partide sau independenți) cu titlu de cheltuieli electorale decontate de stat. Legea prevede un termen de 3 luni de la data alegerilor pînă la care urmează sa se facă plata.

”Sumele provenind din împrumuturi vor fi folosiți de Nicușor Dan, după restituirea de către AEP din bani publici, pentru a le restitui către creditori. Este un mecanism juridic corect: candidații sau partidele se împrumută pentru a avea bani de campanie, AEP-ul îi restituie după alegeri pe baza documentelor contabile care dovedesc cheltuielile efectuate, iar candidații (ai partidelor sau independenți) îi restituie la rîndul lor celor de la care s-au împrumutat. Candidații nu rămîn cu acești bani, își plătesc datoriile. Exact așa se va întîmpla cu toți candidații la prezidențiale, atît Nicușor Dan cît și George Simion și ceilalți candidați din turul I vor primi din bani publici contravaloarea a tot ce au cheltuit, ei urmînd să își plateasca creditorii” a explicat avocatul, pe Facebook.

Numai că, de aici pot interveni probleme serioase.
Pentru că Nicușor poate păstra în buzunar cele 700 de mii de euro donați – deși cutumele impun ca aceștia să fie donați, pe modelul premiilor în bani primite de politicieni în unele situații – , dar e obligat să restituie creditorilor cele 11,3 milioane de euro diferență.

Ce se va întîmplă dacă AEP nu îi restituie integral banii, așa cum se întîmpă frecvent, și președintele României primește, să zicem, cu un milion sau două de euro mai puțin, cum a pățit AUR în toamna trecută, sau chiar mai rău, astfel încît ar fi nevoit să despăgubească respectivii creditori din bani proprii?
Spre deosebire de banii refuzați de AEP partidelor sau candidaților de partid, care devin o povară pentru partide, Nicușor, în calitate de independent, e pe persoană fizică și nu i se pot acoperi eventualele găuri de către vreun partid.

Ar acoperi șeful statului respectivii bani din salariul de președinte? S-ar face chetă publică?
Chiar dacă creditorii i-ar transmite că îl iartă – poate i-or fi prieteni! – acest lucru e exclus, pentru că ar însemna dare de mită.
Reamintim că AEP deja a sesizat Parchetul în aprilie cu privire la modul în care au fost gestionare donaţii de milioane de lei primite de el în precampania electorală.

Teoretic, deci, e posibil ca Nicușor să nu iasă din alegeri bogat, ci falit.
Ce ar însemna acest lucru pentru România, în condițiile în care, doar în treacăt să pomenim, pentru a ne face o idee, ce prevede Hotărîrea nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România:

Art. 160
Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate.

Iată, deci, dovada că o vulnerabilitate financiară – datorii – e consfințită de legislația română ca o problemă de stat serioasă.

Nu e vorba că președintele ar rămîne fără ORNISS – îl are prin definiție – , ci că în fruntea statului am putea avea curînd o persoană cu probleme serioase, poate chiar șantajabilă. (Bogdan Tiberiu Iacob)