Alianța de guvernămînt se confruntă în ultimele zile cu o serie de lovituri absolut nimicitoare venite dinspre Curtea Constituțională, iar drama liberalilor și a social-democraților este că unele bombe aruncate în capul lor de către judecători sunt directe, în timp ce altele încă nici nu au fost percepute ca atare de către marele public, ceea ce nu le face mai puțin spectaculoase. Dimpotrivă, am spune.

CCR a decis azi că modificările aduse Codului Penal în celebra ”marțea neagră” sunt neconstituționale, după ce, recent, aceiași judecători aruncaseră la coș marea lege a descentralizării coordonată de Liviu Dragnea. Dacă luăm în calcul și antepronunțarea președintelui CCR, Augustin Zegrean, de astăzi, în legătură cu modificarea Constituției doar cu respectarea obligatorie a rezultatului referendumului privind parlamentul unicameral, dezastrul pare total pentru USL.

Marea problemă e, însă, că există și alte lovituri năucitoare venite dinspre CCR pe adresa USL care au scăpat atenției marelui public.

Una dintre ele e faptul că, atît în cazul deciziei de azi, cît și în cazul celei privind descentralizarea, la CCR a fost UNANIMITATE de voturi. 9-0.
Incredibil, dar adevărat, nici măcar cei patru judecători promovați de USL nu au votat în favoarea celor două proiecte legislative, și, atenție, vorbim aici de legi cu o miză politică uriașă.
Cum e posibil ca nici măcar pesedistul pur-sînge Toni Greblă, pînă de curînd unul dintre stîlpii juridici ai partidului său, despre care putem presupune că a fost chiar implicat/consultat la elaborarea noii legi a descentralizării, cît încă era în partid, să voteze acum împotriva acesteia?
Fără îndoială, răspunsul ar putea ascunde ceva capabil să dea fiori reci USL.

Mai mult decît cele două decizii sus-pomenite, însă, CCR a prezentat ieri motivațiile în cazul unei decizii luate recent și care poate echivala, efectiv, cu o castrare politico-administrativă a baronilor locali, un veritabil dezastru pentru Oprișan, Nicușor Constantinescu & comp.

Că respectiva decizie nu a fost dezbătută aprig în presă se datorează, probabil, strict ambalării ei fără staniol, dacă ne putem exprima astfel.

E vorba de decizia prin care legea partidelor e declarată neconstituțională în ceea ce privește articolul referitor la excluderea membrilor de partid, pînă azi o afacere strict la îndemîna conducerii de partid.
CCR a decis, însă, în urma sesizării unui fost PPDD-ist, că excluderea arbitrară și subiectivă din partid a unui membru este neconstituțională deoarece îi îngrădește acestuia liberul acces la justiţie.
Altfel spus, orice membru de partid care va fi exclus de aici înainte, se va putea adresa justiției, singura care va decide în consecință.
De ce este o lovitură cumplită pentru baronii locali această decizie?
Simplu: cu ani în urmă, pentru a se asigura ”fidelizarea” consilierilor locali și județeni, principala armă administrativă a baronilor, s-a introdus în statutul aleșilor locali prevederea potrivit căreia excluderea acestora din partid atrage automat pierderea mandatelor deținute.
Cum niciun consilier nu risca pierderea importantei slujbe, e de înțeles că ordinele venite de la mai-marii partidelor erau executate cu sfințenie.
În noua situație, consilierii sunt, practic, eliberați de hățuri, pentru că excluderea din partid va fi contestată în instanță, perioadă în care ei își păstrează bine mersi mandatele și își pot sfida, liniștiți, șefii politici. Cum asemenea procese pot dura lejer 2-3 ani, mai ales că va apărea o supra-aglomerare a instanțelor din acest motiv, după cum profețea însuși președintele CCR, Augustin Zegrean, e clar că de acum încolo consilierii vor sta cuminți cel mult primul an de mandat, în rest fiind asigurați că rămîn pe post orice s-ar întîmpla.

Ceea ce este de-a dreptul straniu – și, din nou, spunem că ar putea da fiori reci USL prin dedesubturile poveștii -, e faptul că, anterior, aceiași CCR respinsese contestații similare, susținînd că nu e treaba sa să se amestece în treburile interne ale partidelor. Ce anume i-a determinat acum pe judecători să se răzgîndească, e greu de spus, în condițiile în care parametrii problemei nu s-au schimbat deloc, drumul fiind deschis multor speculații însă, inclusiv în legătură cu anul electoral 2014, nașterea de noi partide și alegerile prezidențiale din toamnă. (Bogdan Tiberiu Iacob)