”Înfrîngerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria i-a inspirat pe mulți. Au apărut speranțe privind un „val maghiar” care să aducă stabilitate în țările Europei Centrale. Din păcate însă, în politica internațională exemplul altor state nu funcționează întotdeauna. În Ungaria, ziua de 9 mai a devenit o adevărată Zi a Europei, cînd țara a primit un premier care a promis să readucă statul în familia europeană. Dar în vecina România, în aceeași zi, s-a întîmplat exact opusul”, scrie azi, cu un aer de mare îngrijoare, publicația ucraineană European Pravda.

”Acum un an, mulți — inclusiv noi, la „European Pravda” — s-au bucurat de rezultatul alegerilor prezidențiale din România, unde forțele ultradreptei au pierdut în fața primarului independent al Bucureștiului, Nicușor Dan. Pentru Dan au votat alegătorii proeuropeni ai statului european. El însuși era perceput ca un lider liberal și proeuropean, deși s-a ținut mult timp departe de partidele românești. Însă pe 9 mai 2026 această imagine a fost grav afectată, dacă nu chiar distrusă.

Președintele României a anulat în mod neașteptat festivitățile dedicate Zilei Europei, a retras invitația unei înalte oficialități de la Bruxelles și, în schimb, a susținut un discurs despre „greșelile Europei”, bazat pe minciuni și manipulări.

La fel de important este faptul că toate acestea s-au petrecut pe fondul crizei politice din România, unde Parlamentul a demis recent guvernul proeuropean. Încă de atunci au existat speculații că în spatele căderii executivului s-ar putea afla chiar președintele. Acum, Nicușor Dan a alimentat aceste suspiciuni, subliniind că România are nevoie de un curs „pro-occidental” (și nu proeuropean) și cerînd o orientare mai puternică spre SUA.

Mai mult, el a promis că țara va avea un guvern pro-occidental, nu unul pro-european. Iar în realitatea politică românească acest lucru este perceput ca o invitație adresată ultradreptei din AUR de a intra într-o coaliție.

Chiar Dan pare să fi ales nișa politică a „suveranistului”, concurînd deja pentru electoratul ultradreptei.

Pe acest fundal, fostul premier Ilie Bolojan devine figura pozitivă din România. Pe 9 mai, el a ținut un discurs diametral opus, afirmînd că viitorul României este în Europa. Pentru Ucraina, toate acestea înseamnă că România intră într-o zonă de turbulențe și devine un partener mai puțin previzibil.

Această poveste a început în plină criză politică în România. Pe 5 mai a fost demis guvernul lui Ilie Bolojan, care promova reforme pentru scoaterea țării din criza financiară și obținerea sprijinului UE. Pentru noi este important și faptul că guvernul Bolojan a sprijinit constant Ucraina, deși acest subiect, din fericire, nu a fost cauza crizei românești.

Pe 6 mai, administrația prezidențială a informat brusc invitații la festivitățile Zilei Europei că mai multe evenimente, inclusiv recepția oficială din 9 mai, au fost anulate. Tot atunci, anularea a fost comunicată și principalei invitate europene — președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care urma să vină la București.

Explicația echipei lui Dan — că toată lumea este ocupată cu criza și nu e moment de sărbătoare — a stîrnit scepticism încă de la început. Însă chiar de Ziua Europei, pe 9 mai, s-a întîmplat ceva complet neașteptat.

Singurul element festiv la care președintele nu a renunțat a fost scurtul său discurs. Cele 7 minute și jumătate au provocat o adevărată explozie politică. Discursul a început într-o manieră banală și chiar previzibilă: Dan a subliniat că aderarea la UE a ajutat România.

„Pentru România, cei 20 de ani în Uniunea Europeană au însemnat modernizare și, înainte de toate, creșterea nivelului de trai”, a declarat președintele, rotunjind puțin datele, întrucît România a devenit membră UE în 2007. „Da, în România diferența dintre salariile mari și cele mici este mai mare decît în alte state europene și este adevărat că există corupție care îi afectează pe românii cu venituri mici. Totuși, în general, românii trăiesc mult mai bine decît acum 20 de ani”, a spus Dan.

S-a dovedit că actualul rol al Uniunii Europene provoacă sentimente negative liderului României. Și el este convins că mulți români simt la fel. Ideea centrală a discursului său a fost teza că politicile europene sunt greșite. De asemenea, de Ziua Europei, președintele i-a îndemnat pe toți să privească spre Statele Unite ale Americii și a subliniat că „România are nevoie de o UE care să aibă o cooperare sinceră și fermă cu SUA, de pe poziții egale”.

În realitate, Nicușor Dan a manipulat dur în critica sa la adresa Uniunii Europene. În special teza potrivit căreia UE ar fi renunțat la energia nucleară este absurdă și evident falsă. Nu există niciun act legislativ care să limiteze statele membre în utilizarea energiei nucleare. Mai mult, în unele țări, precum Franța, centralele nucleare reprezintă baza sistemului energetic și o sursă de export de electricitate.

Da, restricțiile asupra energiei nucleare au fost introduse la un moment dat de Germania, însă acest lucru nu are legătură cu poziția UE. Există chiar motive să se creadă că decizia Berlinului a fost sprijinită generos de Rusia. Însă Nicușor Dan a criticat Bruxellesul, nu Berlinul.

Fraza misterioasă despre „deciziile ideologice” ale UE reflectă mai degrabă discursul suveraniștilor români. Pînă recent, problema UE era mai degrabă opusă — refuzul de a lua decizii geopolitice. Abia al doilea mandat al Comisiei conduse de Ursula von der Leyen a declarat disponibilitatea Europei de a acționa ca actor geopolitic.

Singurul punct de critică justificat din discursul lui Dan a fost politica verde excesiv de ambițioasă a UE, care acum trebuie revizuită. Totuși, trebuie remarcat că România nu s-a opus adoptării acesteia.

Dan nu neagă că autoritățile române au fost prea puțin ferme în cadrul UE. „Este adevărat că România a fost adesea slabă în Uniunea Europeană în timpul discuțiilor care aveau loc acolo. România nu și-a apărat mereu obiectivele în mod consecvent”, a declarat el.

Dar acum, spune Dan, politica României va fi complet diferită.

Lupta pentru simpatia lui Trump și a euroscepticilor

Se va schimba politica României față de UE? Nu există încă un răspuns clar și nici președintele nu decide singur această politică. Totuși, se poate spune cu certitudine că discursul controversat al lui Dan nu a fost o scăpare, ci o acțiune deliberată. Pe 12 mai, președintele a confirmat jurnaliștilor că a criticat conștient UE și că nu își retrage niciun cuvînt. Totodată, el a precizat că nu se pune problema ieșirii României din UE. „Există trei piloni ai politicii externe românești: UE, SUA și NATO”, a explicat el.

Totuși, o explicație mai realistă pare a fi faptul că Dan a simțit că în România contemporană critica la adresa Europei este profitabilă politic. S-a menționat deja că atacurile la adresa UE, chiar și false, au generat reacții favorabile. Sondajele arată că euroscepticii au într-adevăr un sprijin puternic în România.

Principalul lider politic al țării este George Simion, șeful partidului ultradreptei AUR, cu agendă prorusească și rival al lui Dan la alegerile prezidențiale. Electoratul AUR este o miză importantă în societatea românească. Tocmai spre acest electorat pare să se îndrepte Dan atunci cînd afirmă că „tema Europei divide România”. Și tot pentru acest public par destinate minciunile despre „greșelile UE”.

Dacă aceasta este strategia sa, atunci Nicușor Dan își asumă un risc serios.

Nu este ușor să învingi populiștii pe terenul lor, folosind retorica și raportarea lor la adevăr. Cu atît mai mult pentru un președinte care pînă acum avea imaginea unui intelectual liberal. Prin declarațiile sale, Nicușor Dan legitimează minciunile anti-europene promovate de ultradreapta. Mitul absurd privind presupusa interzicere a centralelor nucleare în Europa a început deja să se răspîndească în România.

Un alt posibil motiv al președintelui, discutat în România, este încercarea lui de a cîștiga simpatia SUA și a cercurilor MAGA ale lui Donald Trump.

De altfel, Dan nu face asta pentru prima dată. El a fost singurul președinte dintr-un stat membru al UE care a acceptat să intre în așa-numitul „Consiliu al păcii” creat de Trump. Singurul premier european prezent la acea reuniune controversată a fost Viktor Orbán.

Pe acest teren, Nicușor Dan concurează din nou cu AUR, partid care este principalul partener al cercurilor MAGA în România.

Un detaliu interesant: Dan a renunțat recent la referirile la caracterul proeuropean — atît al său, cît și al statului.

Încă înainte de 9 mai, el a început să insiste că România trebuie să fie nu „proeuropeană”, ci „pro-occidentală”, cu accent pe orientarea către SUA. Însă acest lucru ascunde un pericol.

După căderea guvernului, principalul risc politic este ca România să ajungă la alegeri anticipate. Dacă acestea ar avea loc acum, există o mare probabilitate ca extrema dreaptă să cîștige.

Al doilea risc este formarea unei coaliții cu participarea ultradreptei în actualul Parlament. Scenariul în care AUR ar crea „pentru salvarea statului” o alianță cu PSD, afectat de scandaluri de corupție, este discutat serios, chiar dacă liderii politici îl neagă oficial.

În discursul său de Ziua Europei, Nicușor Dan s-a referit separat la criza politică.
„Reafirm: în România va fi format, într-un termen rezonabil, un guvern pro-occidental”, a declarat el, alegînd din nou termenul „pro-occidental”, accentuînd orientarea către SUA și nu doar către UE.
Acesta poate fi un semnal de alarmă.

Și ultradreapta eurosceptică insistă că este pro-occidentală.
Sprijinul public din partea SUA le permite să se prezinte astfel. Se pune astfel întrebarea dacă Dan ia în calcul intrarea lor în noul guvern. Deocamdată nu există răspuns.

Între timp, odată cu deriva eurosceptică a președintelui, pe scena politică românească a apărut un politician care întruchipează acum România proeuropeană. Iar acesta ar putea atrage voturile românilor proeuropeni dezamăgiți de schimbarea imaginii politice a șefului statului.

Este vorba despre fostul premier Ilie Bolojan, al cărui conflict cu Nicușor Dan nu mai este ascuns. După căderea guvernului, Dan nici măcar nu i-a mulțumit lui Bolojan pentru activitate.

De altfel, de Ziua Europei, Bolojan a susținut, spre deosebire de președinte, un discurs clar proeuropean, în care a explicat că locul României — dacă dorește să rămînă în zona prosperității — este în UE. Fără niciun „dar”. Rămîne însă întrebarea dacă alegătorii români sunt pregătiți să susțină această direcție” conchid analiștii ucraineni. (Traducere și adaptare B.T.I.)