Mai sunt două zile pînă la marele moment al inaugurării președinției Biden și lumea așteaptă cu înfrigurare: vor fi sau nu, din nou, violențe? Dacă vor fi, Donald Trump va fi supus categoric unui nou tir de acuzații din partea democraților, în calitate de prezumtiv instigator. Dar dacă nu se întîmplă nimic și totul decurge în liniște? Ei bine, atunci democrații vor rămîne în ofsaid și vor fi cei care vor avea probleme de imagine, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru că ce s-a întîmplat în oglindă, acum patru ani, la inaugurarea mandatului lui Trump după o administrație democrată, a fost un spectacol al violenței care îl cam ”bate” pe cel din 6 ianuarie.

Să reamintim pe scurt, teribila zi de 20 ianuarie 2017, cînd blajinul Obama, președintele propulsat de blajinii democrați, i-a predat sceptrul puterii agresivului Donald Trump, ca și cele 48 de ore care au urmat acelei zile.

În ziua predării puterii, proteste violente au avut loc în Washington, s-au spart vitrine şi au fost incendiate maşini, la doar câteva sute de metri de Capitoliu.
Pentru a face față manifestanților violenți a fost nevoie de 3.000 de oameni din forțele locale de poliție, la care s-au adăugat alți 5.000 de oameni din Garda Națională și din polițiile statelor învecinate cu Washington DC.
Șase ofițeri au fost răniți, iar 217 protestatari au fost arestați, față de 4 morți și 52 de arestați în 2021.

A doua zi după inaugurare, la Washington și în restul țării, peste un milion de oameni au participat la marşurile organizate în principal de organizaţii ale femeilor la Washington, Los Angeles, Miami şi Park City (Utah). Alte sute de mii de persoane au protestat la Londra, Paris şi Melbourne.
„Vrem doar să ne asigurăm că suntem auzite. Vrem ca Hillary Clinton să ştie că are şi ea o voce”, declarau presei participanții la protestul de la Washington.

Alte mii de persoane din Canada, Marea Britanie şi Franţa care doreau să participe la protestele organizate la Washington faţă de instalarea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte fuseseră oprite să intre în Statele Unite, fiind avertizate că în viitor vor avea nevoie de vize, conform BBC.
După alte surse, doar la Washington manifestaseră peste un milion de oameni furioși că Trump a devenit președinte.
La ”Marșul femeilor” din Washington, din 21 ianuarie – cea mai mare adunare din istoria SUA, de cca. 5 milioane de participante – veniseră și numeroase vedete ale showbizului american, în frunte cu Madonna, care a declarat public că vrea să arunce în aer Casa Albă, motiv pentru care a intrat în ancheta Secret Service pînă și-a luat declarația înapoi. În acea zi, 28.000 de reprezentanți ai forțelor de ordine fuseseră dizlocați în zona Washington, de teama violențelor.

„Am urmărit protestele organizate ieri, dar aveam impresia că tocmai au fost alegeri! De ce nu au votat aceşti oameni?”, a transmis Donald Trump pe Twitter, a doua zi după marile mitinguri.
„Protestele paşnice sunt o marcă a democraţiei noastre. Chiar dacă nu sunt de acord cu toate ideile, recunosc dreptul cetăţenilor de a-şi exprima punctele de vedere”, mai spunea el.

Pe străzile Americii fusese haos de proporții.

”Activiști îmbrăcați în negru, printre sutele de manifestanți care protestează vineri pentru depunerea jurământului lui Donald Trump, s-au confruntat cu poliția la câteva străzi de Casa Albă, într-o explozie de violență rar întîlnită la o inaugurare. În timpul violențelor, grupuri de activiști îmbrăcați în haine și măști negre, au aruncat cu pietre și sticle către ofițerii care purtau echipament de protecție, aceștia răspunzînd cu salve de gaze lacrimogene și cu grenade orbitoare, în timp ce un elicopter se rotea pe cer.” relata Reuters.

”La un moment dat, un protestatar a aruncat un obiect prin geamul unei dube de poliție, în timp ce manifestanții au aclamat. Anterior, protestatarii folosiseră bucăți de trotuar și bîte de baseball pentru a sparge ferestrele unei sucursale a Bank of America și ale unui McDonald’s, toate simboluri ale capitalismului american. Au fost incendiate mai multe vehicule, inclusiv o limuzină neagră. Un grup de oameni a târât coșuri de gunoi pe o stradă, la câteva străzi de Casa Albă și le-a ars, aruncând mai târziu în flăcări un capac roșu care purta sloganul campaniei „Make America Great Again” al lui Trump(…) În Seattle, o persoană a fost împușcată în abdomen în timpul unei demonstrații la Universitatea din Washington, conform Departamentului de Poliție din oraș. În Portland, protestatarii au aruncat cu pietre, sticle și rachete asupra poliției îmbrăcați în echipamente antidisturbatoare, care au tras înapoi dispozitive iritante și flash-bang asupra lor, potrivit presei și poliției locale” mai puncta Reuters.

În New Orleans, 15 persoane au fost arestate și doi ofițeri au fost răniți în timp ce o bandă de protestatari treceau prin cartierul francez și prin zona centrului de afaceri distrugînd vehicule ale poliției și spărgînd ferestrele firmelor.

Conform poliției și Secret Service, autorii violențelor făceau parte din grupuri organizate și bine dirijate.

Tranzițiile Obama-Trump și Trump-Biden au în comun violențe de stradă ieșite din comun, implicînd peste un milion de oameni într-un caz, cîteva zeci de mii în al doilea. Diferența majoră e că în primul caz violențele s-au manifestat în multe locuri din țară, în al doilea s-au localizat la Washington, în zona Capitoliului.
Și a mai fost ceva care a făcut o diferență spectaculoasă, în planul imaginii: pătrunderea manifestanților în congresul american.
Chiar dacă operațiunea s-a soldat mai mult cu selfieuri decît cu violențele sau chiar incendierea care se aștepta, ea a avut, totuși, un impact emoțional important. Operațiune regizată? Spontană? Nu e clar, deocamdată.

Dincolo de asta, violența rămîne violență, iar ceea ce s-a întîmplat la pedarea puterii de către Obama este comparabil și chiar depășește, ca amploare, ceea ce s-a petrecut pe 6 ianuarie anul acesta.

Atunci, zicem că au acționat, teoretic cel puțin, democrații, acum republicanii.
Care e diferența?
Sunt luptele de stradă, ura, distrugerile unor mai justificate decît ale altora?

Interesant, în 2017, deși larg prezentate în media americană și internațională, nu s-a vorbit în cazul luptelor de stradă nici de lovitură de stat, nici de război civil șamd, ca acum.
Tonul presei main stream americane a părut a fi mai degrabă unul îndreptat acuzator tot asupra lui Trump, ca și cum era normală o asemenea reacție a societății americane față de alegerea și instalarea lui la Casa Albă.
O fi bine? O fi rău?

Cine ar putea spune dacă nu cumva ce s-a întîmplat în 2017 a pregătit terenul pentru 2021?
Cine ar putea garanta că la viitoarea inaugurare de mandat nu se va merge și mai departe? Sau poate asta se va întîmpla chiar miercuri, din nefericire.

Evenimentele sus invocate îndreptățesc mult mai degrabă teza că America a acumulat anumite probleme politico-economiceși sociale în ultimele cîteva mandate decît că ceea ce s-a petrecut e strict vina unui om, fie el și un miliardar ajuns președinte al celei mai puternice țări de pe glob.

Probleme care ar trebui rezolvate mai înainte ca inaugurările prezidențiale să impună o veritabilă cutumă a violențelor de stradă și a asaltului asupra instituțiilor-fanion ale SUA. (Bogdan Tiberiu IACOB)