Bucurie mare la Kremlin. Ieri. Dar nu pentru mult timp. Cu doar o jumătate de oră înainte ca termenul limită să expire, președintele Joe Biden a reușit să semneze un decret cheie, prin care, pentru doar 45 de zile, au fost deblocate fondurile financiare destinate susținerii Guvernului. Acordul a rezultat în urma unor negocieri la sânge între democrați și republicani. Oare nu vor mai exista bani pentru susținerea militară a Ucrainei? Iluzia vehiculată la Kremlin s-a destrămat la fel de repede cum a apărut.
Nu este prima dată când, în ultimii ani, există un asemenea blocaj al fondurilor statului destinate susținerii uriașului aparat guvernamental. Este un instrument extrem de puternic, care se joacă politic. Între democrați și republicani. Cu cuțitele pe masă. Niciodată însă până acum acest război intern nu a fost împins atât de departe. Iar balonul de oxigen de care mai dispune administrația americană expiră doar peste 45 de zile. În documentul negociat și convenit, se precizează că nu vor mai exista fonduri suplimentare pentru susținerea armatei care luptă în Ucraina. E o formulare suficient de ambiguă pentru a le da analiștilor din lumea întreagă bătăi de cap, pentru a provoca stupoare la Kiev și pentru a declanșa o euforie, e drept, de scurtă durată, la Kremlin. Ce nu va mai primi Ucraina în intervalul acestor 45 de zile? Nu va mai primi susținerea angajată prin numeroase declarații de către președintele Joe Biden și echipa acestuia? Sau va continua să primească această susținere, dar nu se mai pune problema unei suplimentări? Și ce urmează după epuizarea celor 45 de zile? Se va ajunge la un nou acord negociat între republicani și democrați? Sau dezacordul va bloca instituțiile publice din Statele Unite și orice fel de susținere ulterioară a războiului de eliberare purtat de Ucraina? Toate acestea sunt necunoscute aparent dramatice. Însumarea acestor întrebări și mai ales ipotezele de lucru privind răspunsul la ele le-ar putea sugera multora un declin, care nu mai poate fi oprit, al Statelor Unite. Un fel de ultim piron bătut în coșciugul administrației Biden. Dar aparențele pot înșela.
Sesizând pericolul mortal de imagine generat de blocajul evitat la limită și în circumstanțele ambigue în care a fost evitat, atât democrații cât și republicanii, cu o majoritate confortabilă, au decis de urgență să reasigure guvernul de la Kiev că toate angajamentele asumate de Statele Unite vor fi onorate. În felul acesta, temporar, fereastra de iluzie creată la Kremlin s-a închis. Este însă doar o etapă. Pentru a ști ce urmează, este obligatoriu să ne uităm cu atenție la starea reală a economiei Statelor Unite.
Cea mai importantă componentă economică, motorul care generează toate procesele, este energia. Din punct de vedere energetic, dintr-o țară importatoare, Statele Unite au devenit un exportator net. Cantități uriașe de zăcăminte de petrol și gaze sunt în prezent extrase prin fracturare hidraulică din șisturile întinse pe mari suprafețe în subsolul Statelor Unite. Sunt zeci de mii de kilometri de conducte care străbat de-a lungul și de-a latul teritoriul american și care, în ciuda protestelor uneori extrem de virulente ale ecologiștilor, alimentează cu uriașe cantități de energie atât industria din Statele Unite, cât și numeroase industrii ale statelor care în prezent importă petrol și gaze de la cel mai mare producător al lumii. Deschid o scurtă paranteză pentru a înțelege mai bine complexitatea acestui fenomen. S-a făcut mult tapaj legat de prietenia consolidată dintre Xi Jinping și Vladimir Putin. Și este adevărat că, în urma sancțiunilor aplicate Federației Ruse, o bună parte din petrolul și gazele naturale produse în special în zona siberiană sunt transportate în China prin zeci de mii de conducte construit într-un timp record. Dar nu s-a prea vorbit despre interconexiunile energetice dintre China și Statele Unite. Nu s-a suflat aproape niciun cuvânt despre una dintre marile investiții ale Chinei în parteneriat cu firmele americane în domeniul exploatării hidrocarburilor și al cărei rezultat constă în preluarea de către economia din China a unor cantități de energie de câteva ori mai mari decât energia furnizată de ruși. Închid paranteza făcând afirmația că miliardele de tone de gaz lichefiat produse în Statele Unite și care străbat în prezent toate oceanele și mările lumii și sutele de terminale construite pentru descărcarea gazului lichefiat și delichefierea acestuia alimentează finanțele Statelor Unite și în general economia cu sume exorbitante de bani, care asigură nu numai supraviețuirea imperiului economic american, ci și relansarea acestuia.
Astfel încât meciurile din ce în ce mai dramatice desfășurate între democrații care pierd teren și republicanii care câștigă teren în Congresul Statelor Unite reprezintă nu premisele unei prăbușiri ci, dimpotrivă, premisele unei resetări și relansări.
Joe Biden, care la propriu și la figurat cade tot mai des pe scări și este din ce în ce mai dezorientat, nu reprezintă decât un mort viu ținut în vitrină. În realitate, nu el conduce Casa Albă sau Departamentul de Stat, ci Obama. Care de altfel o și pregătește pe ilustra doamnă Michele pentru ca, pe ultima sută de metri a cursei prezidențiale, să îi ia locul lui Biden. Momentul este foarte aproape. Pentru că Biden e în pierdere mare de viteză. E surclasat din ce în ce mai vizibil de către marele său rival, Donald Trump. Cercetările de piață confirmă afirmația de mai sus.
Și din nou ne întoarcem la tema principală a acestei analize. Ce se va întâmpla cu războiul din Ucraina din perspectiva unei victorii republicane? Va înceta printr-un compromis, în baza principiului teritorii contra pace, sau va escalada în scopul epuizării resurselor Federației Ruse, aflată deja în grea suferință? Donald Trump a dat un răspuns. În sensul că în câteva zile, dacă vine el la Casa Albă, pacea va fi restabilită. Este un răspuns politic. Mai degrabă electoral. Lucrurile sunt mult mai complicate. Numai renunțarea la întreg sistemul de sancțiuni aplicate Federației Ruse necesită un interval de timp destul de îndelungat. Inerțial, acest război va mai continua. Și, într-un fel, semnalul a și fost dat în acest sens de republicanii din Congres, care au garantat alături de democrați continuarea susținerii acordate de Statele Unite guvernului ucrainean.