Anuntul-bomba al lui Dragnea: Va fi razboi
2 comentarii / 4204 vizualizări / 15 februarie 2018
Adevărata bombă a zilei de ieri nu a venit din plicticoasa conferință de presă a Laurei Kovesi, ci din altă direcție: Liviu Dragnea. Pentru că liderul PSD a făcut un anunț spectaculos și fără precedent în politica noastră, care ar putea prefața un război mult mai mare decît ne imaginam pînă de curînd. Desigur, poate fi și o cacealma, bătăliile se poartă și cu asemenea manevre, dar sunt destule elemente, totuși, care reclamă o atenție sporită spuselor pesedistului, pentru că, la fel de bine, ele pot deveni realitate. Una extrem de complicată pentru România.
Hodoronc-tronc, ieri, cînd totți ochii erau ațintiți spre conferința șefei DNA, Liviu Dragnea anunță Congres extraordinar al PSD, în luna martie. El a avansat și posibilele date: 10 sau 17 martie.
Stupefacție totală: în urmă cu o lună, același Liviu Dragnea dezmințea categoric ideea unui congres extraordinar al PSD în primăvară, vehiculată de Adrian Năstase și de alții: ”Nu se impune!”
Acum, aflăm, brusc, nu doar că se impune. Și încă în Ardeal, loc cu semnificație profundă de simbol în anul Centenarului.
Ci, că va fi un congres istoric, epocal, măreț, cum nu a mai fost altul. Ce-i drept, niciodată nu a existat la PSD un congres organizat atît de rapid.
De ce acest congres și ce ar urma să decidă el, conform lui Dragnea:
”Asistăm de o perioadă de timp la dezbateri aprinse în domeniile economic, sănătate, educație, justiție, iar PSD trebuie să aibă o poziție bine definită”.
”Vreau să redefinim și să relansăm programul de guvernare”.
”Vreau să eliberăm societatea românească de presiunile pe care le pun grupurile nedemocratice și ilegitime asupra instituțiilor democratice”.
”Vreau să ne implicăm serios în democratizarea societății românești și de a pune instituțiile de forță strict în matca lor constituțională”.
”Vreau să angajăm PSD în cel mai ambițios program pe termen lung din istoria Românei”.
”Voi cere, categoric, și un vot pentru reconfirmarea mea ca președinte al PSD”.
”În perioada următoare o să definim o comisie de definire a congresului, se pot face modificări la statut, colegii pot face propuneri”.
”Vreau să adoptăm și un proiect politic major”.
”Nu vom stabili candidatul la prezidențiale, e mult prea devreme”.
”E nevoie de o relansare a programului de guvernare în mai multă viteză, mai multă asumare față de anul trecut, de o creștere a ritmului”.
”Vorbim despre un program pe termen lung de dezvoltare pe care România nu l-a avut până acum”.
Să o luăm metodic.
Congresele de partid, se știe, se fac cel mai adesea pentru alegerea unei noi conduceri, pentru a se analiza rezultatele alegerilor – în general cînd sunt proaste – pentru a se opera fuziuni, ori pentru a se confinți decizii precum schimbări doctrinare majore sau desemnarea unui candidat la președinție.
Ideea congresului de partid la care să se dezbată deschis programe de guvernare, și mai ales unele pe termen lung, e de-a dreptul hilară, la noi.
Cu atît mai mult, ideea de dezbatere în congres a sorții instituțiilor de forță, a Justiției, ”implicarea serioasă” în democratizarea societății și, în special, eliberarea societății ”de presiunile pe care le pun grupurile nedemocratice și ilegitime asupra instituțiilor democratice” este una cel puțin explozivă și fără istoric în România.
Problematica serviciilor secrete de la noi, cu ale lor legi învechite, incomplete și depășite, spre exemplu, nu s-a dezbătut nici măcar în parlament, guvern ori în CSAT, deși încercări timide au fost, necum în cadrul unui for major de partid.
Prin anunțul său, Liviu Dragnea transmite, de fapt, că PSD e la un pas de radicalizare în privința unor aspecte extrem de complicate și cu efecte nebănuite.
Ce ar putea presupune, spre exemplu, ”eliberarea societății de presiunile grupurilor nedemocratice”?
Interzicerea protestelor de stradă?
Înăsprirea condițiilor pentru manifestații?
Pușcărie pentru organizatori?
Oricare variantă e de luat în calcul.
Mesajele lui Dragnea sunt, în esență, unele de tip Putin ori Erdogan și se adresează în egală măsură unor forțe interne și externe.
Liderul PSD avertizează, inclusiv cancelariile occidentale, că băgarea lui și a partidului său în corzi, refuzul unor concesii, al operării anumitor schimbări pe care le cere, ar putea împinge scena politică autohtonă într-o direcție teribilă. Copilul cuminte al Estului poate deveni rapid unul problemă, precum Ungaria sau Polonia.
Pe lista de ”dorințe” a pesedistului se pot regăsi revocarea lui Kovesi, debarcarea lui Pahonțu, stoparea protestelor față de modificările la legile justiției șamd.
În caz contrar, lupta împotriva a ceea ce se cheamă statul-paralel ar putea fi introdusă în chiar platforma politică a PSD, ceea ce ar putea marca o schimbare majoră pe scena autohtonă.
Cum spuneam mai sus, e posibil și ca Dragnea să blufeze.
Anunțul ritos că va cere la congres și confirmarea sa pe post pare să releve că mesajele sunt nițel exaltate, fie și pentru că, la PSD, congresul nu are atribuții în desemnarea, confirmarea ori debarcarea președintelui.
Există, totodată, și o serioasă contradicție în termeni: tocmai agenda atît de complexă, de impozantă, a congresului ar reclama o perioadă mult mai lungă de pregătire a lui, nu o organizare pe picior, aproape de pe-o săptămînă pe alta.
Și totuși, în egală măsură și cu luciditate trebuie spus, e posibilă și varianta neagră: presat de procesul ”Bombonica”, spre exemplu, care se apropie vertiginos de final și care l-ar putea trimite după gratii, Dragnea pare să fi epuizat soluțiile pașnice. De aici, drum deschis spre lovituri de forță, indiferent de riscuri.
Iar faptul că, deși vizibil surprinși, greii PSD s-au repliat rapid, ieri, în sens pozitiv, în fața ideii de congres (”Vrem să lansăm un apel către toată România!”) confirmă că echilibrul din politica internă chiar e pe muchie.
Va fi război? (Bogdan Tiberiu Iacob)
foto: radio craiova
Sunt unele lucruri pe care majoritatea ar putea sa le faca; de ex. impunerea respectarii legii- sa nu mai existe demonstratii fara autorizatie; sa nu mai fie platite (si) de la buget ong-urile; sa li se ceara sa probeze de unde vin banii; lege pentru condamnarea celor care denigreaza tara; si ar mai fi; lista este lunga…
” – Exodus 2:11-12This is the first time in scripture that we encounter the premeditated murder of a police officer… and make no mistake the Egyptian taskmasters were the equivalent to modern day police officers. The Egyptian officer was LEGALLY beating a Hebrew, and Moses, who didn’t have to say or do anything, chose to give up everything because he was sick of what he saw going on. This brings us to several points: Conservative Christians that hate when rich black celebrities like Kaepernick speak up on behalf black people, are often the same people that hold Moses up as a hero, even though he went above and beyond what any rich athlete has done. Conservative Christians often say that because a black athlete is rich, it must mean they’ve never endured, witnessed, or can’t see the obvious problem with police in America, but will often praise Moses for doing what he did. After murdering the Egyptian officer, Moses hid the body. This is a very significant event because this was completely out of character for Moses. We often think of Moses as a brave man for standing up against police brutality, but the Bible tells us that Moses was “very meek” and “slow of speech”. “And Moses said unto the LORD, O my Lord, I am not eloquent, neither heretofore, nor since thou hast spoken unto thy servant: but I am slow of speech, and of a slow tongue. ” – Exodus 4:10 “(Now the man Moses was very meek, above all the men which were upon the face of the earth.