Presedintele Traian Basescu alearga pe stadion, fara minge, se loveste cu stangul in dreptul si apoi reclama o lovitura de la 11 metri. Intrucat este si arbitru, o acorda cu generozitate. Nu-i mai ramane decat sa mute poarta pe directia sutului. Cam asa interpretez eu ultima interventie a domnului Sebastian Lazaroiu, consilierul sau prezidential. Care s-a trezit peste noapte un critic al sistemului uninominal.
Ideea sistemului uninominal a plutit o vreme, ca o fantoma, prin redactia unor publicatii de la Bucuresti si prin capul unor ONG-isti. Dupa care, aproape cu brutalitate, mingea votului uninominal a fost preluata de politicieni din mai multe partide. Buna, rea, ideea devenise populara. Asa ca si-a facut loc cu vigoare si la Cotroceni.
Presedintele Traian Basescu este cel care, agitand tema asa-zisei reforme a statului, a insistat asupra abandonarii vechiului sistem de alegere a parlamentarilor in favoarea mecanismului uninominal de vot. A fost un expermient nereusit. Nu pot decat sa-i dau dreptate domnului Sebastian Lazaroiu. Dar pentru ca el, experimentul, sa aiba loc, pentru ca Romania sa devina un stat cu o democratie regresiva, a fost nevoie ca Presedintele Traian Basescu sa bata si din picior si cu pumnul in masa. Si sa organizeze chiar si un referendum. Sa faca, cum s-ar zice, recurs la popor. Astazi, ce descoperim? Ca nu avem un Parlament mai bun. Ori un Parlament mai curat. In schimb, alegerile au costat mult mai mult. Deputatii si senatorii au devenit mai dependenti, din punct de vedere financiar si politic, unor baroni locali. Si, cum bine remarca domnul Lazaroiu, migratia de la un partid la altul, in loc sa se diminueze, a crescut. Mai independenti fata de centru, parlamentarii, in special, si oamenii politici, in general, fac combinatii locale, transpartinice, care de multe ori se transforma in cardasii. In grupuri ilegitime de interese. (Sorin Rosca Stanescu)

Cititi mai mult pe CorectNews