În locul actualei opoziții, aș trata cu toată atenția ceea ce s-a întîmplat, sîmbătă, în Letonia, țară fostă comunistă, la alegerile legislative.

Asta pentru că scrutinul a fost cîștigat de către coaliția de centru-dreapta aflată la guvernare, Blocul Unităţii, Uniunea Verzilor şi gruparea Pentru Patrie şi Libertate, deși a fost nevoită să adopte, în ultimul an, măsurile cele mai dure, pe fondul crizei, și s-a confruntat cu atacurile puternice și repetate ale stîngii.

O situație, dacă vreți, foarte asemănătoare cu cea de la noi, unde guvernarea este de dreapta, ia măsuri impopulare și cade în sondaje, în timp ce stînga se pregătește să preia, glorios, puterea la viitoarele alegeri, anticipate sau la termen. Letonia a trecut în ultimii doi ani prin momente dramatice, în primul rînd o cădere a economiei cu 25%, devastatoare aș spune, ceea ce a scos oamenii pe străzi. Cînd reformistul Valdis Dombrovskis a preluat guvernarea, anul trecut, nu îi dădea nimeni nicio șansă, iar după ce a început să taie în carne vie, nici atît. Premierul a redus din salarii, a mărit taxele și impozitele, a sporit șomajul prin concedieri masive de angajați ai statului, în timp ce adversarii social-democrați îl tocau mărunt la fiecare decizie, cereau anularea măsurilor nepopulare și îl acuzau că a vîndut țara organismelor financiare internaționale.

La alegerile de sîmbătă, spre stupoarea generală, coaliția de guvernare și-a spulberat adversarii de stînga și a luat două treimi din mandatele parlamentare, ceea ce înseamnă că va rămîne la putere încă un mandat, al treilea consecutiv. Alegătorii letoni au reușit să vadă dincolo de scăderea nivelului de trai, de șomaj, de împrumuturile externe uriașe, de deficitul bugetar masiv, și au dat votul de încredere exact celor care i-au ”chinuit”, după formula social-democraților. Nu știu care sunt șansele ca situația din Letonia să se repete și la noi, la viitoarele alegeri, dar, cum spuneam, în locul liderilor actualei opoziții aș fi, de acum, ceva mai rezervat și mai atent la mișcările politice. În politică, marile surprize nu prea lasă loc de regrete…(Dan Ioan Popescu – www.danioanpopescu.ro)