AUR amorsează azi o mică bombă legislativă, promovînd un proiect de lege menit să crească salariul minim la 5.000 de lei, cu scăderea taxării muncii pînă la maxim 25%. Acuzațiile de populism în interes electoral nu au întîrziat să apară, evident. Ciudat este, însă, altceva. În România, toată lumea – inclusiv AUR – pare să fi uitat că pînă în octombrie anul viitor e obligatorie introducerea așa-numitului salariul minim adecvat, conform Directivei europene 2041 din octombrie 2022. În loc să vină cu propriul proiect de lege, în care nu amintește de respectiva Directivă, AUR putea să ridice demult problema impusă de Bruxelles și în acest fel orice acuzație de populism era blocată din start.

Să reamintim: în toamna anului trecut, Parlamentul European și Consiliul European au elaborat o Directivă privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală.
Altfel spus, guvernul român trebuie să bată în cuie problema cel tîrziu în octombrie 2024.
Doar că, ciudățenie, nimeni din România nu amintește măcar în treacăt chestiunea.

Guvernul Viktor Orban, spre exemplu, a anunțat zilele trecute că, în primăvară, legislativul de la Budapesta va introduce salariul minim european, care va intra în vigoare cel tîrziu din octombrie 2024.

Ideea Directivei a apărut acum cîțiva, pornind de la premisa că în UE este nevoie de asigurarea unui venit decent tuturor angajaților, considerîndu-se că salariile minime adecvate trebuie să protejeze categoriile vulnerabile.
Directiva urmărește ca venitul minim să poată fi determinat transparent și previzibil de către fiecare stat membru, în conformitate cu realitatea socială și în acord cu legislațiile naționale. E adevărat că toate țările UE au diverse formule de asigurare a unor venituri minime prin diferite sisteme de protecție socială, dar constatarea fermă la nivelul UE este că în majoritatea cazurilor aceste venituri nu acoperă toate costurile unui trai care să poată fi considerat decent.

Directiva nu obligă România ori alt stat să crească salariul minim la un nivel anume, dar obligă ca metoda prin care se stabilește salariul minim în fiecare țară să ia mai bine în considerare bunăstarea populației și nivelul de productivitate al economiei.
Altfel spus, guvernele sunt obligate prin acest act să țină cont de necesitatea stabilirii unui venit cu adevărat decent și să renunțe la tot felul de jonglerii financiare pe spinarea angajaților.

Directiva amintește că Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat la Göteborg în 2017, ”reafirmă dreptul lucrătorilor la salarii echitabile care să asigure un nivel de trai decent. Acesta prevede de asemenea că trebuie asigurate salarii minime adecvate, care să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. În plus, acesta reamintește că sărăcia persoanelor încadrate în muncă trebuie să fie preîntâmpinată și că toate salariile trebuie să fie stabilite într-un mod transparent și previzibil, în conformitate cu practicile naționale și cu respectarea autonomiei partenerilor sociali”.

Au mai rămas 10 luni pînă la termenul-limită la care guvernul României trebuie să stabilească dimensiunea venitului minim adecvat și să și înceapă plata acestui venit.

Cum spuneam, însă, în spațiul politic românesc problema pur și simplu nu există. Iar demersul AUR pare cu atît mai ciudat cu cît nu face referire la amintita Directivă, care ar fi putut fi cel mai solid argument în apărarea poziției partidului față creșterea veniturilor angajaților. Ori, cine știe, poate că formațiunea lui Simion nici nu a auzit de Directiva europeană. (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: unsplash.com