O analiză de o gravitate extremă publicată de Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) plasează Bucureștiul într-o poziție de izolare totală și periculoasă: suntem singurul stat membru UE din regiune a cărui economie se va contracta în acest an. În timp ce restul Europei de Est reușește să absoarbă șocurile geopolitice globale și să înregistreze o creștere robustă, România a devenit, oficial, „oaia neagră” a regiunii.

Prognoza de vară lansată de prestigiosul institut din Viena arată o realitate sumbră pentru țara noastră. Deși impactul războiului din Iran asupra continentului s-a dovedit a fi mai redus decît se anticipa, Bucureștiul nu are nicio scuză: prăbușirea este provocată de propriile vulnerabilități interne, de deficitele uriașe și de o paralizie politică cronică.
Europa de Est crește de trei ori mai repede decît zona euro. România? Pe minus.
Cifrele oferite de economiștii vienezi sunt de-a dreptul alarmante prin contrastul pe care îl generează. Pentru anul 2026, statele din estul UE vor înregistra o creștere medie de 2,2%, urmînd ca în 2027 să urce la 2,4% – un ritm de trei ori mai rapid decît cel al zonei euro (0,7%).

În mijlocul acestui val de optimism regional, România se prăbușește la negativ, cu o contracție estimată la -0,1% în acest an. Nu este vorba doar despre o simplă încetinire, ci despre o corecție brutală. În timp ce vecinii noștri profită de pe urma consumului privat și a salariilor reale, economia românească a intrat în blocaj.
Avertismentul wiiw: Această perspectivă dezastruoasă reflectă direct măsurile severe de consolidare fiscală introduse de guvern ca răspuns la deficitele bugetare masive acumulate iresponsabil în anii precedenți, totul fiind exacerbat de o incertitudine politică persistentă care alungă orice urmă de încredere a investitorilor.

Umilința supremă: Ungaria renaște, Polonia domină, noi stagnăm

Dacă pînă acum Bucureștiul se amăgea cu ideea că întreaga regiune suferă, noua prognoză spulberă acest mit și transformă harta regională într-o listă a rușinii pentru decidenții români:
Polonia rămîne liderul absolut și de necontestat, cu o explozie economică de 3,7% în 2026 și 2,9% în 2027. Ungaria reușește o redresare spectaculoasă. Budapesta va înregistra o creștere de 1,7% în acest an și 2,6% în 2027. Pînă și cele șase țări din Balcanii de Vest (cu o medie de 2,5%) și Slovacia (care, deși modestă la 0,5%, rămîne pe plus) lasă România în urmă. Fără o industrie competitivă și strangulată de datorii, România asistă neputincioasă cum vecinii săi avansează, devenind singura economie din blocul estic UE care face pași înapoi.

Context global periculos: De la strîmtoarea Hormuz la dezastrul din Rusia

Directorul adjunct al wiiw, Richard Grieveson, avertizează că stabilitatea fragilă a regiunii depinde exclusiv de menținerea deschisă a Strîmtorii Hormuz și de evitarea unei noi escaladări în Iran. Însă, dincolo de prețurile la energie care vor rămîne structural mai mari, Europa de Est se confruntă cu o pierdere generală a competitivității în fața Chinei și cu o criză profundă a industriei prelucrătoare din Germania, de care România este ombilical legată.

În restul hărții analizate, situația este dramatică din considerente strict militare:
Ucraina supraviețuiește la limita unei creșteri de 1%, fiind salvată de la colapsul energetic provocat de bombardierele rusești doar de împrumutul mamut de 90 de miliarde de euro aprobat de UE în aprilie. Totuși, Kievul este măcinat de costurile mari la combustibili din cauza blocadei din Iran.
Rusia se află într-o criză profundă și o stagnare severă, cu o prognoză de creștere de doar 0,6%. Economia digitalizată a Moscovei este sufocată de dobînzile uriașe ale propriei bănci centrale, de blocajele repetate ale internetului impuse de Kremlin și, mai ales, de atacurile devastatoare ale dronelor ucrainene, care au distrus deja o treime din capacitatea de rafinare a petrolului rusesc, ducînd la penurii grave de combustibil și la prăbușirea popularității lui Vladimir Putin.

Concluzie: România, complet nepregătită pentru viitor

Faptul că economia Rusiei, o țară sufocată de sancțiuni globale și aflată în plin război de uzură, crește cu 0,6%, în timp ce România, stat membru UE și beneficiar de fonduri europene, se contractă cu 0,1%, reprezintă un semnal de alarmă de o gravitate fără precedent.
România nu mai poate da vina nici pe contextul global, nici pe războiul din Ucraina și nici pe cel din Iran. Nota de plată a populismului economic, a deficitelor scăpate de sub control și a instabilității politice a sosit de la Viena: în timp ce estul Europei se dezvoltă, noi ne îndreptăm cu viteză spre un zid economic. Cu Ilie Sărăcie și Nicușor în frunte. (Traducere și adaptare B.T.I.)