Tu, Cărtărescule – Toma Necredinciosul! Dacă mă supăr pe tine şi nu te mai citesc? Gabriel şi Horia or să interpreteze că au primit ordin să-ţi dea pe bune drepturile de autor şi să nu te mai umfle cu marketing. Ar fi bine?… Şi tu, Mirceo Toma, credinciosule care mi-ai fost, că doar ţi-am fost pacient la cabinetul de psiho în vremea când încă mă mai tratam şi luptam amândoi să-l dăm jos pe Petre Roman.

Acoperitul meu drag, şi tu ai lăsat-o moale şi nu te ştiu vreun timorat… Bijule, deşi semeni cu Pora ca două picături de votcă, ţi-ai pus palma-n fund şi te-ai tirat consul la Marsilia, că te-a chemat SIE să strângi CNP-uri pentru partid. Nu-i rău, dar în timp ce tu ţii gura închisă, mititica înghite toate cele fără să fie nevoie să-i spun de două ori… Iar tu, Traiane-tizule, că şi tu vezi lumea strâmb, stai şi cugeţi pe muteşte la Bruxelles şi de stăpân nu-ţi mai pasă… Andrei, m-ai dezamăgit! Pe Iliescu l-ai slugărit exemplar, în Radu Vasile ai avut un idol, iar de mine, care sunt, totuşi, cel mai mare cititor de etichete de whisky, să te fereşti?! Să fugi tu şi din post, de la Adevărul, unde te plăteau colegii ca pe un adevărat inteligence ce eşti?! Dacă mă supăr şi fac să ţi se taie simbria sau, mai rău, să transpire iar prin ziare angajamentele tale în versuri cu Secu?… Gabriel, băiatule, vocea cam stinsă. Crezi că îl mai las mult pe Horică să-ţi dea pe blat bănuţi de la ICR de pomană? Ştii că Horia e disciplinat şi, dacă-i promit că mai privatizez o dată Editura Politică şi nu ţi-o mai dăm ţie, ci lui, nu te văd bine. Apropo, ce-ţi mai fac BMW-urile? Mai cu glas, mai cu Heidegger! Ce naiba, filozofi suntem şi realizatori tv, pe bani, nu pe nasturi!

Măi prieteni, fiţi deştepţi, că nu moare şmecheria în ţara asta când vrea nişte viermi înfriguraţi! Nu piere ticăloşia cu una cu două, nu dispare jefuitorul că i s-a năzărit ciumpalacului de demonstrant. Traian Băsescu rezistă, Traian Băsescu merge înainte, că nu s-a terminat de furat totul! Iar dacă eu plec, toţi bocii, videnii, bercenii, anastasele, udrele, toţi ciorditorii mei dragi vor merge încolonaţi la puşcărie. Şi voi, intelectualii mei, mai la coadă, că până la coadă s-a-mpuţit! Şi-or să vă scuipe până şi profesoraşii şi inginerii ăia pârliţi pe care voi i-aţi desconsiderat, ca şi mine, că doar elite suntem!

Eu, ştiţi că mă scot. Plâng, aduc Marea Neagră să inunde Cotrocenii, fac eu o nefăcută şi tot mă scot. Că, dac-am reuşit să mă socot la numărătoarea voturilor, oi mai fura o dată istoria asta de rahat a românilor. Aşa că marş, încolonarea! Să nu aud că mai cârâie vreunul, că-l ia mama naibii şi îl las pradă crizei, de nici în Piaţa Universităţii n-o să-l primească, pe motiv de pupincurism! Pupincurism ştiţi să faceţi? Pupincurism să executaţi! Că altfel ajungeţi şomeri şi pe şomeri nu-i invită nimeni la talk-show-uri. Daţi dovadă de consecvenţă, că de profesionalism aţi dat din plin, de uite, trebuie să mă caut şi eu în dos ca Iliescu, care nici nu se dăduse jos de pe masa de operaţii şi-mi spunea el mie să-mi dau demisia… Iliescule, bate-te peste gură! Mai întâi să lămureşti cine a adus minerii cu trenurile la Bucureşti. Uiţi cine era ministrul Transporturilor?! Traian Băsescu! Şi acum e Preşedintele!… Intelectualilor, băgaţi-vă minţile în cap, treceţi la slăvit, în cor sau solo, numai să priceapă gloata că unul mai bun ca mine nu există! Şi să nu mă enerveze prea tare că dau cu ea de pământ! Niciodată n-a avut Securitatea unul mai în vârf ca mine. Ei m-au pus, ei să mă dea jos! Iar poporul, de câte ori e nevoie, mă întorc la el cu spatele, căci fundul e al vostru, buze reci de intelectuali fierbinţi! (Valentin Nicolau)