După zile lungi de tăcere stupefiantă, președintele unei Românii zguduite de revolte de stradă ajunse în toată presa mondială iese la rampă cu un discurs. Unul urmărit, în mod cert, cu mai multă atenție decît vreun altul din ultimii 4-5 ani. Și, ce să vezi? În loc de mesaje concrete, bărbătești, deschise, șeful statului s-a ținut de șmecherii tip voodoo ori flacăra violetă, desigur, în versiunea politică.

În fața diplomaților străini, Băsescu a rostit un discurs plictisitor pentru ei, dar ascultat cu maximă atenție de români, pentru că se aștepta o referire clară la mișcările de stradă, la soarta guvernului Boc, la alegeri anticipate etc.
Telespectatorii nu au primit asemenea discurs, ci unul fabricat în totalitate din lemn, atît de butucănos încît Băsescu a avut dificultăți sesizabile în a rosti frazele ultratehnicizate, prețioase și întortocheate, împrumutînd în multe momente stilul lui Stolojan de vorbire cu dinții strînși. Semn că abia dacă înțelege ce citește.

Atîtea bla-bla-bla-uri la un loc mai rar s-au putut vedea într-un discurs prezidențial.

De ce a ales, totuși, Băsescu asemenea tip de discurs?

O ipoteză ar fi aceea că, atunci cînd fondul mesajului e plictisitor, ceea ce rămîne întipărit în mintea ascultătorului – involuntar, evident – sunt strict anumite cuvinte repetate obsesiv și alese cu grijă.

O tehnică a discursului pe care specialiștii Cotrocenilor nu au cum să nu o cunoască.

Or, care au fost mesajele obsedante ale lui Băsescu, din discursul său, și toate pozitive, care trebuiau inoculate românilor?

La loc de cinste a figurat ”consolidare”. Nici mai mult, nici mai puțin decît 18 fraze au conținut termenul respectiv, la care se adaugă încă 3 cu termenul-soră ”solid”.
”Viitorul constă în consolidare”, ”economia va continua să se consolideze”, consolidarea climatului de disciplină fiscal-bugetară” etc. Păi să nu ți se consolideze inima în piept de bucurie?

Pe locul doi, cu 12 repetări, se află ”creștere”: ”am înregistrat o perioadă de creştere constantă”, ”vor indica o creștere medie”, ”înregistrînd o creștere substanțială” etc.

Locurile 3, 4 și 5 sunt ocupate de cuvintele ”reformă”, ”stabilitate” și ”securitate”, în timp ce cuvîntul ”dezvoltare” a fost folosit de 8 ori.

Cuvîntul ”criză”, care stă pe buzele tuturor manifestanților, a fost utilizat de numai 7 ori.

În fine, de remarcat că nu s-a folosit nici măcar un singur ”hă-hă-hă”. (Bogdan Tiberiu Iacob)