Victor Ponta și-a anunțat azi oficial decizia de a candida la președinția României printr-un video pe Facebook împănat cu simboluri naționaliste, filmat la Mănăstirea Corbii de Piatră din județul Argeș. Un loc ales cu mare grijă, în opinia noastră, plin de simboluri vechi de multe feluri, prin care Ponta dă anumite mesaje speciale; practic, am spune că în acest mod s-a rebotezat conservator-suveranist, cu accente dacice, voievodale, protocreștine și multe altele.

„Știți ce este aici la Corbii de Piatră? Cîtă istorie a neamului românesc, cîtă religie, cîtă ființă națională și în cîte multe alte locuri este la fel? Eu n-am știut. Stăteam în birou, în mașină, la televizor…Țin minte, acum zece ani, că v-am chemat pe voi la mine și nu știam, nu înțelegeam ce înseamnă, de fapt, poporul român, națiunea română, țara noastră. Am urcat si am coborît, am învățat în acești ani. Acum, în sfîrșit, sunt pregătit: vreau să fiu președintele vostru. Vreau să fiu împreună cu voi aici la noi acasă în România și vreau să punem întotdeauna România pe primul loc”, afirmă Ponta în mesajul său.

Care e treaba cu mînăstirea în cauză?

Corbii de Piatră se află în satul Jgheaburi, comuna Corbi, din judeţul Argeş, pe malul rîului Doamnei, la aproximativ 35 de km de Curtea de Argeş. Este un ansamblu alcătuit, conform siteului orthodoxwiki, dintr-o biserică rupestră, o trapeză săpată în stîncă şi un paraclis-clopotniţă din lemn. În ceea ce priveşte începuturile vieţii monahale la Corbii de Piatră, nu se cunosc foarte multe detalii. Unii istorici susţin că cel mai devreme această perioadă poate fi în sec. al II-lea d.Hr., cînd era şi ascunzătoare pentru creştini în acele vremuri de prigoană. Argumentul lor este uşa mică, săpată într-un perete, prin care se intra de-a buşilea în biserică. Cît despre întemeietorul mănăstirii, acesta poate fi considerat voievodul Basarab I, după cum arată pomelnicul ctitorilor, însă unele legende sugerează că vechimea mînăstirii este mult mai mare, din sec. al-XIII-lea sau sec. al XI-lea. Este înrudită cu bisericile rupestre din Capadocia, dar are particularitatea a două sfinte altare pe un singur naos, şi prin aceasta este unică este unică în ţara noastră.

Ctitora restauratoare a mănăstirii, monahia Magdalina era mătuşa lui Neagoe Basarab, căruia i-a închinat mănăstirea la doar cîteva luni după ce a redeschis-o. De asemenea, se spune că Neagoe Basarab folosea această trapeză ca tribunal în aer liber pentru a face judecăţi publice.

Legendele vechi spun că în preajma bisericii rupestre era un aşa-zis jertfelnic dacic, situat la baza pantei, în apropierea porţii actuale de acces, unde se aduceau sacrificii zeului Zamolxis. De asemenea, sunt presupuneri, că în stînga rîului Doamnei, pe Plaiul de Mijloc s-ar afla ruinele castelului lui Voicu Corvin, tatăl legendarului Iancu Corvin de Hunedoara, cel care a păstrat pentru totdeauna blazonul corbului, tranformîndu-l într-un semn al regilor. Iar în 1861, scriitorul Alexandru Odobescu scria că la începutul veacului al XVII-lea aici era o bisericuţă săpată în stîncă, unde se zice că s-au adunat rămăşiţele oştirii lui Mihai Viteazul, după uciderea de la Turda. La Corbii de Piatră, arheologii ar fi găsit și urmele unei dave, o cetate dacică legendară și casa unui erou de legendă; Dromichete.

La Corbii de Piatră, o legendă spune că aici, în stînca de gresie, își doarme somnul cel veșnic, un uriaș. În anii 70, într-una dintre gospodării a fost găsită o ciudată piatră neagră de marimea unei pîini rotunde. Piatra era inscripționată cu simboluri, parte a unui alfabet rămas necunoscut. Cei care au reușit s-o exploreze susțin că într-un mod bizar era acoperită cu un strat de metal în care erau imprimate toate acele semne, și nicidecum nu ar fi fost o piatră meteorică. Piatra era atît de dură încît nici nu putea fi zgîriată. Misterioasa piatră a fost fotografiată și filmată. La scurt timp, atît enigmatica piatră cît și filmul au dispărut fără urmă, relatează siteul rollfilmcinema.ro.

Să recunoaștem, o droaie de simboluri vechi legate de locul anunțării candidaturii deputatului PSD.
Zamolxis, daci, Dromichete, primii creștini, călugări, Neagoe Basarab, Iancu de Hunedoara, oștenii lui Mihai Viteazul, uriași, pietre extraterestre…
Culoarul lui Călin Georgescu devine tot mai aglomerat, din cîte se pare. (Bogdan Tiberiu Iacob)